UPDATE / Instanța a constatat că Ioan Robu a fost lucrător al Securității. Precizările Arhiepiscopiei Romano-Catolice București despre Monseniorul Ioan Robu

Curtea de Apel București a constatat într-un dosar deschis la sesizarea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) că Ioan Robu a fost lucrător al Securității

Decizia a fost pronunțată pe 10 mai și poate fi contestată cu recurs.

”Admite cererea. Constată calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti”, potrivit deciziei din 10 mai a Curții de Apel București.

După decizia instanței, mai multe publicații au scris că decizia este în cazul Monseniorului Ioan Robu.

Arhiepiscopia Romano-Catolică București a transmis, miercuri, că persoana judecată în dosarul 6018/2/2020 nu este Monseniorul Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit emerit romano-catolic de București: ”Este o confuzie regretabilă, fiind vorba de două persoane distincte, chiar dacă poartă același nume”.

Arhiepiscopia Romano-Catolică București a precizat că a emis anterior o declarație de presă pe această temă, în care menționa faptul că, în raport cu Securitatea Statului, ”Monseniorul Ioan Robu nu a fost nici colaborator, nici informator, dar foarte probabil a fost urmărit informativ și operativ, datorită funcției pe care o avea în Biserica Catolică”.

Monseniorul Ioan Robu a fost parte în mai multe dosare prin care a contestat orice documente care ar fi atestat calitatea de colaborator sau lucrător al securității.

Prin decizia nr. 948/17.03.2017 a Curții de Apel București în dosarul 8354/2/2016, decizia nr. 4259/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul 8354/2/2016 și decizia 1562/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul 2866/1/2019, s-a constatat definitiv și irevocabil că ”Monseniorul Ioan Robu nu a fost colaborator/lucrător al securității, după cum a atestat și CNSAS prin adeverința nr. 1663/14.06.2016”.

”Monseniorul Ioan Robu nu doar că nu a fost aservit Securităţii Statului, ci a înfruntat Securitatea, luptând pentru drepturile religioase ale cetățenilor catolici, pentru asigurarea unei bune desfășurări a activității Bisericii Catolice în România și pentru păstrarea identității catolice în țara noastră în acele vremuri grele”, a transmis ARCB în dreptul la replică.