Managerul Institutului „Marius Nasta” din București, doctorul Beatrice Mahler, explică în cadrul ediției de miercuri, 12 mai, a emisiunii GÂNDUL LIVE, care sunt de obicei sechelele post-COVID-19 și în ce context ar trebui să apeleze la ajutorul medicilor o persoană afectată de acestea.
Medicul Beatrice Mahler îi îndeamnă pe pacienții afectați de sechele să își contacteze mai întâi medicul de familie, care ulterior îi va redirecționa către un consult de specialitate în funcție de simptomele pe care le prezintă.
„Plămânul are nevoie de timp să se vindece și leziunile care rămân în plămân sunt niște leziuni active, o inflamație pe care organismul încet-încet încearcă să o reducă. Acele pete albe sunt niște leziuni care dispar treptat, însă cu răbdare. Vindecarea finală a lor se produce cam la un an deoarece așa cicratrizează organismul definitiv leziunile. Nu există o grabă atunci când vorbim de evaluarea prin computer tomograf a leziunilor. Însă, cu siguranță, dacă pacientul are dispnee, dacă obosește când merge pe stradă, dacă prezintă amorțeli în mâini și picioare, dacă are dureri de cap, ar trebui să se adreseze în principal medicului de familie și de acolo să fie direcționat către medicul specialist”, explică dr. Beatrice Mahler.
De asemenea, aceasta prezintă tipurile de tratement pe care le-ar putea urma pacienții care suferă de sechele post-COVID-19, explicând cum virusul afectează mai multe sisteme din organism, nu doar pe cel respirator.
„Programele de reabilitare care se pot desfășura în centrele de reabilitare sunt binevenite. Și aici avem categorii diferite. Un pacient care a avut o afectare pulmonară gravă ar fi bine să ajungă într-un centru de recuperare respiratorie. Dar să nu uităm că România are stațiuni balneo-climaterice extrem de benefice care pot ajuta la recuperare pacienților și cu sechele neurologice, și cu sechele respiratorii și care pot face parte din profilul sau din recomandarea pe care o putem face pacienților.
Salina și aerosolul bogat în sodiu favorizează drenajul secrețiilor aeriene atunci când ele există. Salina este benefică pentru pacientul pulmonar cronic, care tușește, expectorează. Dacă vorbim de sindrom COVID, aceste simptome sunt mai puțin prezente… procedurile de recuperare respiratorie trebuie să fie oarecum gândite într-un plan holistic care să beneficieze atât de suportul kinetoterapeutului și al medicului, dar în echipă trebuie să intre și un medic de diabet și nutriție deoarece marea majoritate care fac forme severe sunt pacienți diabetici”.
DR. BEATRICE MAHLER, managerul Institutului „Marius Nasta”
Totodată, aceasta explică că în urma unei boli atât de grave precum COVID-ul, dieta ar trebui să fie hipercalorică, însă caloriile ar trebui să fie obținute din alimente corecte alese.
Doctorul Beatrice Mahler reiterează și rolul medicului cardiolog în recuperarea post-COVID-19 a pacienților, care ar trebui să facă parte cel puțin din evaluarea inițială, dar și din cea ulterioară deoarece „efortul trebuie gradat astfel încât să nu ajungem la alte complicații”.
„Așa cum arăta și un nou studiu, COVID-ul este o afecțiune care impactează foarte mult vasele de sânge din tot organismul iar afectarea lor poate duce la apariția tulburărilor de coagulare”, explică managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.