Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile se reunește joi pentru a analiza cazul avionului deturnat deasupra Belarusului. Ultimele declarații făcute de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, în opoziţie frontală cu Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, care a susţinut că a acţionat „legal”, dovedesc că ICAO are o problemă spinoasă ce trebuie rezolvată.
Conducerea acestui organism, care funcționează sub umbrela protectoare a Națiunilor Unite, se va întâlni la Montreal, în Canada, acolo unde este sediul instituției.
ICAO are misiunea de a dicta regulile ce reglementează transportul aerian civil. Însă acest organism nu are și puteri de sancţionare. În cazul unei încălcări dovedite a regulilor internaţionale, rolul său este pur şi simplu „să ajute ţările care doresc să poate discuţii, să pronunţe sentinţe, să aplice sancţiuni, în conformitate cu Convenţia de la Chicago”, reaminteşte ICAO pe site-ul său. Convenţia de la Chicago prevede că „fiecare stat contractant este de acord să nu folosească aviaţia civilă în niciun scop incompatibil cu scopurile prezentei convenţii”. Or, „zborul Ryanair a fost redirecţionat din motive care nu au nicio legătură cu aviaţia civilă”, precizează Direcţia Generală a Aviaţiei Civile (DGAC) din Franţa.
Membrii europeni ai Consiliului de Securitate şi Statele Unite au cerut miercuri, 26 mai, o „anchetă urgentă efectuată de ICAO privind interceptarea de către Belarus a unui avion de pasageri în spaţiul său aerian sub pretextul unei ameninţări cu bomba”. Deturnarea a avut drept unic scop arestarea unui jurnalist de opoziţie.
În faţa avalanşei de condamnări occidentale şi a noilor sancţiuni dictate de UE împotriva regimului său, Aleksandr Lukaşenko a afirmat în Parlamentul de la Minsk că „a acţionat legal protejând poporul”. Pentru autorităţile bieloruse, prezenţa la bord a lui Roman Protasevici şi, prin urmare, arestarea sa au fost o chestiune întâmplătoare. Aleksandr Lukaşenko a subliniat că decizia de a ateriza la Minsk a fost luată de căpitanul zborului RyanAir şi că, exceptând Minskul, „nimeni nu a vrut să primească avionul”. Aceste observaţii contrastează cu transcrierea discuţiei dintre controlorii de zbor şi pilot, publicată marţi de Minsk, care arată că autorităţile au insistat ca avionul să aterizeze în Belarus, şi nu în ţările vecine.
În această poveste, Minskul dispune de sprijinul neclintit al principalului său aliat, Rusia, care nu s-a alăturat criticilor occidentale. După discursul lui Aleksandr Lukaşenko, Kremlinul a indicat că nu are „niciun motiv să nu creadă declaraţiile liderilor din Belarus”. Vineri, 28 mai, Aleksandr Lukaşenko merge în Rusia, unde va fi primit de Vladimir Putin.