EXCLUSIV/Asigurările agricole, un „rău” necesar în condițiile fenomenelor meteorologice extreme tot mai dese. Cine și ce se asigură în România

Fenomenele meteorologice extreme, precum seceta sau arșița din 2020, au readus în discuție subiectul asigurărilor agricole. În absența unui fond mutual care să vină în sprijinul fermierilor, subvenționarea primelor de asigurare (70%) pare să atragă tot mai mulți agricultori, chiar dacă numărul lor este încă mic, fără să mai vorbim de zootehnie, unde interesul este la cote reduse.

Anul trecut, seceta a afectat peste 2 milioane hectare de culturi agricole, județele din sud și estul țării înregistrând cele mai mari pagube. Un an dezastruos pentru mulți fermieri care n-au avut nici culturile asigurate și nici n-au primit despăgubirile promise de autorități.

Potrivit datelor din piață, în România, doar undeva la 30% din suprafețele cultivate sunt asigurate la acest moment, în creștere, însă, comparativ cu anii anteriori. Procentul ar putea să fie ceva mai semnificativ dacă ar exista un număr mai mare de asigurători și dacă ar fi acoperite mai multe regiuni, pentru că societățile de profil au, în general, bugete limitate și orientate doar către anumite zone, după cum susțin fermierii. O realitate cunoscută și la Ministerul Agriculturii.

Ne uităm în piață și trebuie să vedem că avem zone care din cauza repetiției și intensității fenomenelor nu se află în portofoliul asigurătorilor astăzi, este adevărat. Consider că va trebui să creionăm un instrument care să creeze atractivitate și să  implice instituțiile, asigurătorii, fermierii și pe toti cei care pot contribui la creșterea asigurărilor în sectorul agricol” –  Marius Micu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Prime de asigurare

După ce constituirea fondurilor mutuale s-a dovedit un adevărat eșec, singura modalitate de sprijin pentru fermierii afectați de secetă a constituit, începând cu 2019, Submăsura 17.1 – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor din Programului național de dezvoltare rurală 2014-2020 prin intermediul căreia se subvenționează prima de asigurare (70%). Realitatea este că nici aceasta n-a avut un efect extraordinar în piață.

În 2020, interesul fermierilor a fost mai ridicat, totuși, în condițiile în care seceta a fost mult mai puternică decât în alți ani. Astfel, au fost depuse 6.439 cereri de finanțare, din care 5.612 au fost eligibile. Pentru acestea, până la începutul lunii mai, au fost efectuate plăți în valoare de 9,5 milioane euro – potrivit datelor furnizate de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Spre comparație, în 2019, au fost înregistrate 1.680 cereri de finanțare, din care 1.072 solicitări eligibile, fiind efectuate plăți în valoare de 1,7 milioane euro.

În cadrul Submăsurii 17.1, pe lista a riscurilor eligibile se află fenomene climatice nefavorabile precum seceta, arșița, inundațiile, grindina, îngheț, ploile torențiale, ploile excesive și de lungă durată, furtuna, vijelia sau furtuna puternică, uraganul și tornada, dar și infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor și boli ale animalelelor.

Criterii de eligibilitate pentru fermieri

Fermierii interesați de aceste prime trebuie să știe că pentru a le putea accesa, este necesar să aibă asigurată întreaga suprafață a unei culturi și să plătească integral (anticipat sau esalonat în rate) prima de asigurare, după cum se arată în oferta asigurătorilor.

Riscurile eligibile de bază sunt grindina, înghețuri (de primăvară/de toamnă), ploi torențiale, furtună, uragan  la care se adaugă cele suplimentare: seceta, arșița, îngheț de iarnă, ploi excesive și de lungă durată (pentru culturile de toamnă și culturile de primăvară).

Fransiza atinsă este de 20% – se despăgubesc doar pierderile de producție, calculate la nivelul întregii suprafețe a culturii asigurate, care depășesc 20% din producția asigurată/ha. Cât despre producția asigurată, aceasta se calculează ca media productiilor din ultimii 3 ani din 5, excluzând producția cea mai mare, respectiv cea mai mică.

Fermierii pot depune solicitări pentru asigurarea culturilor agricole în perioada octombrie – iulie, lunile mai și iunie, dar și noiembrie și decembrie, fiind perioade de vârf. Pe lângă culturile agricole (grâu, orz, orzoaică, rapiță, floarea-soarelui, porumb), se mai pot asigura și animale, păsări, viță de vie și pomi fructiferi, dar și utilaje agricole, clădiri de fermă, silozuri și stocuri.

 Cine se asigură

Întocmirea dosarului de accesare a primelor de la AFIR nu este deloc simplă, motiv pentru care mulți fermieri, în special cei mici, apelează la consultanți, însă chiar și așa sunt destul de puțini. Interes există, în general, din partea sectorului vegetal, mai ales dinspre fermele cu suprafețe de mii de hectare, spre deosebire de zootehnie, un sector care trece prin momente dificile.

Într-adevăr, în cazul exploatațiilor de dimensiuni mari, asigurările agricole sunt un subiect la ordinea zilei. Este și cazul lui Dimitrie Muscă de la CAI Curtici care administrează peste 7.000 hectare de teren agricol în vestul țării și care are asigurată întreaga suprafață.

Nu am o palmă de pământ neasigurată de ani de zile, am trecut prin exemple proaste și gata, s-a terminat cu prostia” – Dimitrie Muscă, CAI Curtici.

Despre necesitatea asigurărilor vorbește și Ionuț Olteanu, Agromad Crops, care administrează circa 14.000 ha în mai multe județe din sudul țării, o zonă unde efectele secetei se fac mult mai des simțite.

“Mai sunt 15 zile până la recoltat la grâu și există ceva emoții cu furtunile anunțate, de aceea asigurările sunt un „rău” necesar, de aceea este nevoie de comasare, asociere, finanțare și alte o sută de lucruri făcute în ramura a treia ca importanță și pondere în economia românească! Mai mult de jumătate din agricultură este neasigurată, ca să nu mai vorbim de asigurarile de secetă, aproape am si uitat de necesitatea lor”, afirmă Ionuț  Olteanu.

Și Nina Gheorghiță, care administrează alături de soțul ei o fermă de 600 hectare în județul Brăila, recunoaște că primele la polița de asigurări sunt de mare folos pentru agricultori, chiar dacă nu este așa de ușor să devii elibil pentru finanțare la AFIR.  În 2020, familia Gheorghiță a reușit să obțină prima de asigurare pentru o suprafață de 300 hectare de porumb și floarea soarelui, pentru că la grâu nu s-au “calificat“. Concret, la o poliță de 250 lei/ha pentru secetă (adică undeva la 10% din costurile pentru o cultură) au primit înapoi cei 70% prin sM 17.1.

 Prime pentru viticultori

Nu doar producătorii din cultura mare sau zootehnie beneficiază de prime de asigurare, ci și cei din sectorul vitivinicol care primesc sprijin financiar pentru asigurarea recoltei, având la dispoziție două modalități. Într-o primă situație, ajutorul este de 80% din costul primelor de asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva pierderilor rezultate din fenomene climatice cu efecte adverse asimilabile dezastrelor naturale, care se referă la îngheț, grindină, polei, ploaia sau seceta și care distrug peste 30% din producție raportat la producția medie anuală în cei 3 ani precedenți sau o medie pe 3 ani bazată pe cei 5 ani precedenți, cu excepția celei mai mari şi a celei mai mici dintre valori. Constatarea daunelor se face de către asigurător în prezenta producătorului vitivinicol afectat.

A doua situație vizează un sprijin de 50% din costul primelor de asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva pierderilor menţionate anterior şi a altor pierderi cauzate de fenomene climatice cu efecte adverse, dar și împotriva pierderilor cauzate de animale, boli ale plantelor sau de infestări cu dăunători. Ajutorul se acordă prin intermediul Programului Național de Sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023.