Comisia Europeană recomandă României să reducă deficitul excesiv până în 2024

Comisia Europeană a prezentat astăzi pachetul de primăvară al semestrului european, care se concentrează pe furnizarea de orientări fiscale statelor membre pe măsură ce continuă procesul de redeschidere treptată a economiilor lor. Comisia Europeană recomandă României să reducă deficitul excesiv până în 2024

Aceste orientări își propun să ajute statele membre să își consolideze recuperările economice, făcând cea mai bună utilizare posibilă a instrumentului de recuperare și reziliență (RRF), instrumentul cheie în centrul NextGenerationEU. Semestrul european a fost adaptat anul acesta, având în vedere legăturile cu planurile de recuperare și reziliență ale statelor membre, stabilind investițiile și reformele pe care FRR le va finanța.

Comisia a adoptat un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE) pentru toate statele membre ale UE, cu excepția României, care se află deja în brațul corectiv al Pactului. Scopul acestui raport este de a evalua conformitatea statelor membre cu criteriile de deficit și datorie din tratat.

Analiza sugerează că criteriul deficitului este îndeplinit de Bulgaria, Danemarca și Suedia și nu este îndeplinit de toate celelalte state membre. Criteriul datoriei nu este îndeplinit de 13 state membre (Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Ungaria, Austria, Portugalia, Slovenia și Finlanda). Comisia consideră că, în această etapă, nu ar trebui luată o decizie cu privire la plasarea statelor membre în cadrul procedurii de deficit excesiv.

În cazul României, Comisia recomandă actualizarea parcursului său de ajustare fiscală, vizând corectarea deficitului excesiv în 2024.

Din toate cele 27 de țări ale UE, doar Danemarca și Luxemburgul vor sta sub limita deficitului de 3% din produsul intern brut stabilit în cartea de reguli fiscale a blocului. Dar nu va fi luată nicio acțiune împotriva datoriilor împotriva țărilor precum Cipru, Grecia și Italia, care au „dezechilibre excesive”, a spus Dombrovskis.

Facilitatea de recuperare și reziliență a UE este alcătuită din subvenții și împrumuturi și trebuie respectate criteriile de referință pentru ca banii să fie plătiți.

Abordarea dezechilibrelor macroeconomice

Comisia a identificat vulnerabilitățile macroeconomice legate de dezechilibre și dezechilibre excesive pentru cele 12 state membre selectate pentru analize aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă 2021. Trei state membre continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia și Italia) și alte nouă se confruntă cu dezechilibre (Croația, Franța, Germania, Irlanda, Olanda, Portugalia, România, Spania și Suedia). Punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor în cadrul RRF este de așteptat să contribuie la abordarea provocărilor identificate în ciclurile semestriale anterioare și să joace un rol important în abordarea dezechilibrelor macroeconomice existente.

La 2 iunie 2021, CE a recomandat adoptarea unei recomandări a Consiliului privind corectarea deficitului excesiv al României până în 2024:

• Autoritățile române ar trebui să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în anul 2024;
• România ar trebui să atingă o țintă de deficit public global de 8,0% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 și 2,9% din PIB în 2024, ceea ce este în concordanță cu o rată de creștere nominală a cheltuielilor guvernamentale nete de 3,4% în 2021, 1,3% în 2022, 0,9% în 2023 și 0,0% în 2024. Aceasta corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,7% din PIB în 2021, 1,8% din PIB în 2022, 1,7% din PIB în 2023 și 1,5% din PIB în 2024.
• Pentru corectarea deficitului până peste trei ani, statul român trebuie să aplice pe deplin reglementările adoptate pentru 2021;
• Consiliul stabilește termenul limită pentru 15 octombrie 2021 pentru ca România să ia măsuri eficiente și ​​să raporteze strategia de consolidare prevăzută pentru atingerea obiectivelor . Ulterior, România ar trebui să raporteze progresele realizate în punerea în aplicare a acestei recomandări cel puțin o dată la șase luni până când deficitul excesiv va fi corectat.

Recomandările Comisiei Europene sunt supuse aprobării Consiliului UE.

Datoria guvernamentală generală a României a crescut ușor de la 34,7% dn PIB la finalul anului 2018, până la 35,3% din PIB la finalul anului 2019.

În 2020, datoria publică a crescut brusc, până la 47,3% din PIB și este previzionat că va crește până la 49,7% din PIB la finalul anului 2021 și până la  52,7% în 2022.

Pentru finalul anului 2024, se prevede că datoria publică a României va crește până la 59,5% din PIB.