Comisia Europeană anunță o strategie de reformare a Spaţiului Schengen: Bulgaria, Croația și România îndeplinesc criteriile pentru aderare

Comisia Europeană (CE) a solicitat extinderea spațiului Schengen către Croația, Bulgaria și România, care îndeplinesc toate criteriile tehnice pentru aderarea la zona fără control la frontieră.

Agenția executivă a UE a propus o strategie „mai puternică și mai flexibilă” pentru spațiul Schengen, care include extinderea zonei către statele membre care nu s-au alăturat încă.

Comisia Europeană a transmis, miercuri, Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene un document intitulat „Strategie în sensul unei funcţionări complete şi reziliente a Spaţiului Schengen”.

ACTUALITATE Clotilde Armand s-a prezentat la Parlament, pentru preluarea mandatului. Potrivit deciziei ANI, fosta primăriță a fost declarată INCOMPATIBILĂ

16:05

INFRASTRUCTURĂ Sorin GRINDEANU anunță noi tronsoane de autostradă finalizate/ „Vom deschide circulația pe încă 21 de km din A7, între Dumbrava și Mizil”

15:53

Comunitatea Europeană a reafirmat că Bulgaria, Croația și România îndeplinesc toate standardele tehnice și a declarat că Consiliul European a făcut o evaluare pozitivă a pregătirii acestor țări și a decis că este timpul să fie acceptate.

„Pentru Comunitatea Europeană, extinderea spațiului Schengen către Croația, Bulgaria și România este o prioritate. Decizia lor de admitere nu depinde de noi. Am lucrat pentru extindere. Cred că faptele și investigația noastră arată că aceste trei țări sunt gata ”, a spus el.

Comisia și-a exprimat speranța că statele membre (Consiliul UE) va lua decizia în curând

De asemenea, Comisia Europeană consideră că şi Republica Cipru va putea adera la Spaţiul Schengen după finalizarea cu succes a procesului de evaluare.

Comisia Europeană a subliniat că acceptarea lor este, de asemenea, cheia consolidării încrederii reciproce în spațiul Schengen.

Înființat în 1995, spațiul cuprinde peste 400 de milioane de cetățeni cărora li se permite să treacă frontierele fără a fi supuși controalelor și controalelor.

Acesta include 22 din cele 27 de state membre ale UE, precum și Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția. Peste 3,5 milioane de oameni traversează în fiecare zi între statele Schengen.

Dar, în ciuda popularității sale, integritatea Schengen a fost grav afectată de două crize recente: afluxul de migranți și refugiați din 2015 și pandemia COVID-19. Ambele episoade au văzut multe țări din UE reintroducând controalele la frontieră, argumentând că circumstanțele extraordinare necesită măsuri extraordinare.

Cu scopul de a pregăti spațiul Schengen pentru epoca post-COVID și de a-l face „mai puternic și mai rezistent”, Comisia a dezvăluit o nouă strategie axată pe trei piloni: frontierele externe, măsurile interne și guvernanța.

Planul vine pe măsură ce economiile europene se redeschid după ridicarea restricțiilor coronavirusului și călătoriile transfrontaliere se normalizează treptat.

Cu toate acestea, începând de astăzi, șase națiuni Schengen (Finlanda, Islanda, Norvegia, Danemarca, Ungaria și Franța) au încă în vigoare controale legate de criza sănătății, în timp ce un alt grup format din șase (Norvegia, Austria, Germania, Suedia, Danemarca și Franța ) monitorizează mișcările care implică posibile amenințări teroriste și criminale.

„Cred că este important ca statele membre să aibă posibilitatea de a reintroduce temporar controalele la frontieră atunci când există o amenințare severă față de acea țară specifică”, a declarat Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, miercuri după-amiază, după prezentarea strategiei.

Comisia Europeană a declarat în ultimii ani în mai multe rânduri că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile și a cerut Consiliului să ia o decizie.

Unele state membre, cea mai vocală fiind Olanda, și-au exprimat reticența în legătură cu primirea Bulgariei și României.

În ceea ce privește Croația, aceasta ar putea intra înaintea celor două state membre mai vechi, după ce în 2019 Comisia a anunțat că îndeplinește criteriile pentru a fi primită.