Venitul mediu lunar al gospodăriilor a crescut cu 8,9% în 2020. Pe ce au cheltuit cel mai mult românii anul trecut

Veniturile medii lunare ale gospodărilor au crescut, în temeni nominali, cu 8,9% în 2020, față de 2019 în schimb ponderea cheltuielilor din venituri s-a redus ușor, cu 1,6%. Anul trecut au crescut, în structura veniturilor, cele din prestații sociale, iar în structura cheltuielilor, cele pentru impozite și contribuții. Cheltuielile de consum dețin în continuare cea mai mare cotă (60%) din cheltuielile totale, iar o treime din acești bani se duce pe produse agroalimentare și băuturi nealcoolice.

Veniturile pe care le-au obținut românii în anul 2020 au fost în creștere unitară față de anul precedent. La capitolul cheltuieli, deși un pic mai mari decât în anul anterior, acestea au reprezentat mai puțin din venituri. Comparativ cu anul 2019, înainte de apariția pandemiei de COVID-19, românii au cheltuit mai mult pe sănătate, produse agroalimentare, băuturi nealcoolice, alcoolice și tutun, și mai puțin pe îmbrăcăminte și încălțăminte, recreere și cultură, precum și hoteluri, cafenele și restaurante.

Defalcat, veniturile totale medii lunare au fost, în anul 2020, în termeni nominali, de 5.216 lei pe gospodărie și de 2.031 lei pe persoană, în creştere cu 8,9%, respectiv cu 9,6% faţă de anul 2019, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, date publicității luni.

Cheltuielile totale ale populaţiei au fost în anul 2020, în medie, de 4.372 lei lunar pe gospodărie (față de 4.092 în 2019) și de 1.702 pe persoană (față de 1.582 în 2019) și au reprezentat 83,8% din veniturile totale, în scădere cu 1,6 puncte procentuale faţă de anul 2019.

Sursele de venit ale românilor

Veniturile totale cuprind atât veniturile băneşti, cât și cele în natură (evaluate în lei). Veniturile salariale, care reprezintă cea mai mare parte a veniturilor totale, au fost în ușoară scădere în 2020, față de 2019 (68,2% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă anul 2019 cu 0,4 puncte procentuale), în timp ce au crescut ca pondere cele din prestații sociale – respectiv veniturile din pensii; alte venituri asimilate pensiilor; indemnizaţiile pentru concedii de boală şi maternitate; prestaţiile din fondul de şomaj; prestaţiile familiale; prestaţiile de asistenţă socială şi alte prestaţii – 19,0% în anul 2020, respectiv 18,4% în anul 2019..

Per ansamblu, veniturile băneşti au fost, în medie, de 4..840 lei lunar pe gospodărie (1.884 lei pe persoană) în creştere cu 8,7 % faţă de anul 2019, iar veniturile în natură, de 376 lei lunar pe gospodărie (146 lei pe persoană), în creştere cu 11,7% faţă de anul 2019.

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din activităţi neagricole independente (1,8% în anul 2020, respectiv 2,0% în anul 2019), veniturile din agricultură (1,7% în anul 2020, respectiv 1,8% în anul 2019), precum şi veniturile în natură (7,2% în anul 2020, respectiv7,0% în anul 2019), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,1% în anul 2020, respectiv 5,8% în anul 2019).

Potrivit datelor INS; mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.

Astfel, venitul mediu lunar pe persoană este mai mare în mediul urban decât în rural, respectiv 2.463 de lei în urban și 1.568 de lei, în urban, în 2020. Ca structură, veniturile din salarii au o pondere de 75,3% în urban, față de 55,5%, în rural. În rural, veniturile din prestații sociale au o cotă mai ridicată, de 21,6%, față de 17,6%, în urban.

Cea mai mare parte a banilor, pe consum

Cheltuielule de consum s-au redus cu un procent în 2020 față de 2019, resepctiv 60% în 2020, față de 61%, în 2019, reprezentând cea mai mare parte a destinațiiei banilor românilor.

Categoria Impozite, contribuţii, cotizaţii, taxe – resopectiv ansamblul cheltuielilor băneşti destinate plăţilor cu caracter obligatoriu către sistemul fiscal (impozite, contribuţii, cotizaţii, taxe) – a crescut ușor în 2020, la 33,6%, față de 33%, în 2029, cheltuielile pentru investiții au scăzut de la 0,6% la 0,5%, iar cele de producție au crescut, de la 2,2%, la 2,6%

Cheltuielile pentru investiţii sunt cele destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei sau cumpărarea de acţiuni.

Defalcat pe mediu de rezidență,cheltuielile totale medii lunate pe persoană au fost mai mari în urban – 2.009 lei, față de rural – 1.342 lei.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), în anul 2020, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut din consumul gospodăriilor, în medie, 34,6%. O pondere semnificativă deține plata serviciilor – 15,9%.

Consum gospodării – în 2020 față de 2019

• Produse agroalimentare și băuturi nealcoolice 34,6% – față de 32,5%
• Băuturi alcoolice, tutun 8,5% – față de 8,2%
• Îmbrăcăminte și încălțaminte 7,2% – 8,1%
• Locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili 15,9% – 16,1%
• Mobilier, dotarea și intretinerea locuintei 6,3% – 6,1%
• Sănătate 5,5%  față de 5%
• Transport 6,6%  față de 7,1%
• Informații și comunicații 6,2% față de 4,7%
• Recreere, sport și cultură 2,1% față de 4,2%
• Educație 0,3% față de 0,4%
• Hoteluri, cafenele și restaurante                1,1% față de 2,1%
• Asigurări și servicii financiare 0,7% –
• Îngrijire personală, protecție socială și diverse 5,0% – Diverse produse și servicii – 5,5