Avertisment DNA: Infracţiunile care implică monede virtuale, greu de identificat din cauza vidului legislativ. Cum va fi modificat Codul Penal pentru sancționarea fraudelor cu criptomonede

Procurorul-şef al DNA, Crin Bologa, a declarat luni că  infracţiunile prin intermediul monedelor virtuale sunt foarte greu de identificat, adăugând că, până în prezent, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) nu a reuşit să depisteze astfel de cazuri.

Bologa a răspuns unei întrebări a jurnaliștilor dacă există dosare la DNA în care mita s-ar fi dat prin monede virtuale, explicând că dacă nu se va interveni legislativ nu se poate identifica cel care vinde, cel care cumpără, cel care emite astfel de monede virtuale.

„Bănuim că există astfel de situaţii, încercăm, dar este foarte dificil. Am discutat şi cu partenerii noştri externi şi se pare că şi pentru ei este foarte greu de a identifica infracţiunile – darea şi luarea banilor prin intermediul monedelor virtuale. Dacă nu se va interveni legislativ în acest sens de către statele lumii, inclusiv de către România, va fi destul de greu să identificăm aceste mine care produc şi piaţa care produce astfel de monede virtuale. Nu sunt supuse niciunei reglementări şi nu se poate identifica cel care vinde, cel care cumpără, cel care emite astfel de monede virtuale. Până în prezent, noi nu am reuşit – cu mijloacele pe care le avem – să identificăm infracţiuni săvârşite prin plata cu monede virtuale şi am văzut că Statele Unite ale Americii, Marea Britanie încearcă să facă paşi spre reglementarea acestei pieţe”, a spus Bologo potrivit Agerpres.

Afirmaţia şefului DNA a fost făcută în cadrul unei dezbateri organizate de Asociaţia Expert Forum, cu tema „Disimularea produsului infracţiunii – o provocare în recuperarea prejudiciilor cauzate de infracţiuni”.

Proiect de lege pentru modificarea Codului penal în vederea sancționării fraudelor cu criptomonede

Guvernul a adoptat anul acesta, în cursul lunii martie, un proiect de lege ce vizează modificarea Codului penal pentru a putea fi sancţionate mai multe fapte de fraudă şi contrafacere în legătură cu mijloacele de plată fără numerar, cum sunt criptomonedele.

Este vorba de proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal și pentru dispunerea altor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului.

Proiectul adoptat de Guvern şi care va merge în Parlament pentru parcurgerea procesului legislativ precizează:

• Introducerea, transmiterea, modificarea sau ștergerea de date informatice, restricționarea accesului la aceste date ori împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă s-a cauzat o pagubă unei persoane, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
• Efectuarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, valoare monetară sau monedă virtuală, prin utilizarea, fără consimțământul titularului, a unui instrument de plată fără numerar sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
• Deținerea în vederea utilizării frauduloase a unui instrument de plată fără numerar însușit prin săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute la art. 228, art. 229, art. 233-236, art. 238, art. 239 și art. 295 se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
• Dobândirea pentru sine sau pentru altul, inclusiv prin primire, însușire cumpărare sau ca urmare unei operațiuni precum transferul, importul, exportul, vânzarea, transportul, distribuirea sau punerea la dispoziție în vederea utilizării frauduloase a unui instrument de plată fără numerar obținut prin săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute la art. 228, art. 229, art. 233-236, art. 238, art. 239 și art. 295 se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
• Fabricarea, producerea, primirea, deținerea, transmiterea sau punerea la dispoziție a unui dispozitiv, instrument, date informatice, echipamente, inclusiv hardware sau software, ori a oricăror alte mijloace, cu scopul de a servi la însușirea unui instrument de plată fără numerar prin săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute la art.228, art. 229, art. 233-236, art. 238, art. 239 și art. 295, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
• Cu aceeaşi pedeapsă se sancționează și dobândirea pentru sine sau pentru altul, inclusiv prin importul, exportul, vânzarea, transportul sau distribuția unui dispozitiv, instrument, date informatice, echipamente, inclusiv hardware ori software, sau a oricăror alte mijloace cu scopul de a servi la însușirea unui instrument de plată fără numerar prin săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute la art. 228, art. 229, art. 233-236, art. 238, art. 239 și art. 295.
• Acceptarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, valoare monetară sau monedă virtuală, cunoscând că este efectuată prin folosirea unui instrument de plată fără numerar falsificat sau utilizat fără consimțământul titularului său, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
• Nu se pedepsește persoana care, după comiterea vreuneia dintre faptele de mai sus, înainte de descoperirea acestora și înainte de a se fi trecut la săvârșirea faptei de falsificare, predă instrumentele sau materialele deținute autorităților judiciare ori încunoștințează aceste autorități despre existența lor.
• Sancţiunile se aplică și în cazul când infracțiunea privește monede, timbre, titluri de valoare ori instrumente de plată, inclusiv instrumente de plată fără numerar
  emise în străinătate.

Cum definește legiuitorul român termenul de „instrument de plată fără numerar”

Potrivit proiectului, prin instrument de plată fără numerar se înțelege un dispozitiv,
un obiect sau o înregistrare, protejat, respectiv protejată, material ori nematerial, respectiv materială ori nematerială, sau o combinație a acestora, altul, respectiv alta, decât o monedă cu valoare circulatorie și care, singur, respectiv singură, sau împreună cu o procedură sau un set de proceduri, permite deținătorului sau utilizatorului transferul de bani sau valoare monetară, inclusiv prin monedă electronică sau monedă virtuală.

De asemenea, prin instrument de plată electronică se înțelege un instrument care permite efectuarea de retrageri de numerar, încărcarea și descărcarea unui instrument de monedă electronică, precum și transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate și executate de către instituții financiare.

Prin monedă electronică se înțelege valoarea monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică.

„Moneda virtuală înseamnă o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată și tranzacționată electronic.” – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal

Ministerul Justiției, după consultarea Ministerului Public, Ministerului Afacerilor Interne și Consiliului Superior al Magistraturii, elaborează un material informativ cuprinzând drepturile și serviciile de sprijin care pot fi acordate persoanelor juridice, victime ale infracțiunilor de fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice, precum și de falsificare de monede, timbre sau de alte valori.

Proiectul de lege va ajunge la Parlament, iar, după ce va fi adoptat, va merge spre promulgare la preşedintele ţării şi apoi va fi publicat în Monitorul Oficial pentru ca modificările prevăzute să fie transpuse în Codul Penal.