Fostul ministru de Finanţe Alexandru Nazare îl contrazice pe premierul Florin Cîţu în legătură cu programul de capitalizare a Băncii Internaţionale de Investiţii (BII). Nazare susţine că programul a fost deja aprobat de Guvern, iar Florin Cîţu, în calitate de ministru al Finanţelor, a avut la dispoziţie tot anul 2020 pentru a-l denunţa, dar nu a făcut-o.
Premierul Florin Cîţu a anunţat anterior că România nu va participa la majorarea de capital a Băncii Internaţionale de Investiţii, întrucât nu are nimic de câştigat.
”Sunt total neplăcut surprins să văd acest memonandum semnat de fostul ministru”, a declarat premierul, precizând că va investiga ”cine a decis că e bine pentru România să investească milioane de euro într-o bancă a ruşilor”.
Premierul se poate investiga pe el însuşi”, a afirmat Nazare, referindu-se la anunţul premierului referitor la verificări la Ministerul de Finanţ, arătând că, programul de capitalizare al BII a fost aprobat deja de Guvernul României şi prevede o contribuţie a ţării noastre de 14 milioane de euro platibili în trei tranşe între 2021-2023. Dacă era cu adevărat o problema această participaţie la BII, mai spune Nazare, ministrul de finanţe Florin Citu a avut tot anul 2020 la dispoziţie pentru a denunţă prezenţa României în BII şi nu a făcut-o. Aşadar, premierul se poate investiga pe el însuşi în acest caz”, a mai scris NAzare.
”Premierul a anunţat că deschide o investigaţie să vadă cu cine m-aş fi sfătuit când am transmis draft-ul (ciornă) memorandumului BII la Guvern. În primul rând, nu l-am transmis la Guvern, ci mai întâi la Ministerul Afacerilor Externe pentru analiză. Susţin investigaţia şi îi ofer câteva elemente, evident cât pot să spun, fără să aduc atingere imaginii României şi partenerilor strategici. Am transmis mai întâi informal schiţa de memorandum la Ministerul Afacerilor Externe. Nu am trimis spre avizare la MAE înainte să primesc un acord informal. Cu cine m-am consultat? Evident, cu reprezentanţi MAE şi cu partenerii strategici ai României”, a scris, marţi, pe Facebook, Alexandru Nazare.
Acesta acuză că evaluarea de la Ministerul de Finanţe, clamată de premier la demiterea ministrului, s-a transformat în anchetă.
”De altfel, salut demararea “evaluării” la Ministerul de Finanţe, care mai nou s-a transformat în anchetă! Şi pentru că nu există “întârzieri în proiecte importante pentru viitor” şi altceva efectiv nu s-a găsit, au ales să dea, pe surse, direct de la cabinetul Premierului, draft-urile unor documente sensibile, doar cu scopul de a face anumite asocieri de imagine, care să stângă controversă legată de remanierea mea. În primul rând, programul de capitalizare al BII a fost aprobat deja de Guvernul României şi prevede o contribuţie a ţării noastre de 14 milioane de euro platibili în trei tranşe între 2021-2023. Dacă era cu adevărat o problema această participaţie la BII, ministrul de finanţe Florin Citu a avut tot anul 2020 la dispoziţie pentru a denunţă prezenţa României în BII şi nu a făcut-o. Aşadar, premierul se poate investiga pe el însuşi în acest caz”, a mai scris Nazare.
Acesta susţine că ”România este cel mai important beneficiar al finanţărilor BII, cu o pondere de 20% în valoarea investiţiilor active”.
”În ceea ce priveşte instrumentele de datorie, România are o pondere de 28%. Investiţiile BII care vizează România în derulare sunt în valoare de 255 mil euro, cele în curs de aprobare sunt în valoare de 130 mil euro. Toate acestea au impact direct asupra dezvoltării economice a României. Decizia privind plăţile efective, care este urmarea celei privind capitalizarea, se ia tot de către Guvernul României, cu aprobarea Preşedintelui şi a Parlamentului României. Premierul nu are ce decizie să anuleze, pentru că decizia nu a fost vreun moment luată, ci urmă să fie discutată în Guvern, după obţinerea unui aviz de la Ministerul Afacerilor Externe”, a mai scris Nazare.
”De altfel, se cunoaşte faptul că, în precedenta sa calitate de ministru de finanţe, Florin Citu ar fi spus că nu are obiecţii tehnice asupra Memorandumului, că din punctul de vedere al finanţelor publice nu sunt probleme, dar că nu ar vrea să aprobe o chestiune asupra căreia s-ar fi opus când era în opoziţie. Premierul ar fi menţionat că primea multe like-uri şi share-uri atacând public pe subiectul BII, atunci când era în opoziţie”, a adăugat fostul ministru de Finanţe.
Banca Internaţională de Investiţii (BII) a încheiat anul trecut cu un profit net de 7,299 milioane euro, cu peste 28% mai mare decât cel consemnat în anul anterior, conform unui comunicat al băncii.
Volumul total al activelor băncii a atins 1,621 miliarde euro, la finalul celor 12 luni ale anului 2020, crescând cu 19% în cursul anului de raportare. Această dinamică este asociată în principal cu creşterea creditelor şi a suportului investiţional oferit de bancă ţărilor membre, în vederea depăşirii consecinţelor negative ale pandemiei, printre altele, precum şi cu o creştere a volumului de active de trezorerie cu un nivel înalt de lichiditate acumulate pentru a consolida rezerva de lichidităţi într-o perioadă cu turbulenţe mari în economia globală.
Potrivit documentului, 2020 a marcat începutul unui nou Program de Capitalizare a BII. La finalul perioadei de raportare, capitalul vărsat al băncii a atins 378,7 milioane de euro, înregistrând o creştere de peste 11% comparativ cu finalul anului 2019. Sprijinul activ al ţărilor membre ale BII reprezintă baza pentru consolidarea în continuare a stabilităţii financiare a băncii şi deschide noi oportunităţi pentru o creştere continuă a activităţilor de investiţii.
În perioada de raportare, BII menţionează că a crescut semnificativ volumul creditelor acordate, continuând să demonstreze un nivel ridicat de diversificare geografică şi la nivel de sectoare. Portofoliul net de credite a crescut cu peste 16%, atingând 1,028 miliarde de euro. Cota de proiecte BII implementate în interesul acţionarilor săi europeni a depăşit 60%.
BII precizează că acordă o atenţie specială proiectelor cu o componentă de integrare, acoperind interesele a două sau mai multe ţări membre. În perioada de raportare, aceste iniţiative au reprezentat peste 29% din portofoliul de credite. Integrarea completă şi cu succes în comunitatea financiară europeană, creşterea recunoaşterii mărcii la nivel global, dezvoltarea activă a reţelei de parteneri au contribuit la o creştere a numărului de tranzacţii efectuate în cooperare cu alte instituţii financiare internaţionale. În 2020, cota acestor proiecte a atins 33% din volumul portofoliului de credite.