Kairat Kelimbetov, manager al Centrului Financiar Internațional Astana, despre avantajele legislației engleze: ”Principiile ESG vor deveni probabil noua Biblie”

Kairat Kelimbetov, managerul Centrului Financiar Internațional Astana, analizează posibilitatea menținerii purității relațiilor de piață, dar nu fără scepticism. Acesta consideră că rolul statului s-a consolidat în scurt timp, iar oamenii și-au dat seama de importanța unui echilibru între natură, utilizatori și populație, interesele sociale ale societății și ale lucrătorilor, marile corporații și întreprinderile mici și mijlocii, interesele corporațiilor, dar și drepturile angajaților.

Totuși, Kelimbetov – fost președinte al Băncii Naționale a Kazahstanului, viceprim-ministru și ministru al dezvoltării economice – nu și-a pierdut încrederea în însăși esența capitalismului, respectiv dorința de profit.

Cum se încadrează crearea Centrului Financiar Internațional Astana în contextul reformelor economice care se desfășoară în Kazahstan?

Decizia de a crea Centrul Financiar Internațional Astana (AIFC) a fost anunțată de primul președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, în anul 2015. Probabil că vă amintiți acea vreme – scăderea prețurilor la petrol și turbulențe pe piețele mondiale. Încă o dată, țările noastre – Kazahstan și Rusia – au trebuit să se gândească la diversificare, dar o diversificarea reală, în așa fel încât să fie atrași investitori nu numai în petrol și gaze, ci și în alte sectoare.

În același timp, Kazahstanul a pus accent pe necesitatea de a schimba radical mediul legislativ, de a îmbunătăți sistemul judiciar și de a efectua reforme în domeniul aplicării legii. Un astfel de demers a impus necesitatea creării unui centru internațional de arbitraj și a unei enclave juridice de reglementare bazate pe dreptul comun englez. Ulterior, am studiat în detaliu experiența unor țări precum Qatar, Emiratele Arabe Unite și am analizat, ca pe un exemplu, activitatea Dubai International Financial Center. După cum știți, există un regim juridic „o țară – două sisteme”. Era clar că pentru o reformă la scară largă, era necesar să se creeze un segment juridic separat, iar ulterior această legislație ar putea fi extinsă la întreaga țară în anumite secțiuni separate. De exemplu, în sfera financiară și în sfera atragerii investițiilor.

Crearea AIFC a început de la aceste puncte de reper, iar centrul și-a început activitatea, la 1 ianuarie 2018. A existat o prezentare internațională, au fost deschise instituțiile noastre – instanța, bursa, centrul internațional de arbitraj, autoritatea de reglementare.

Curtea AIFC nu face parte din sistemul Curții Supreme din Kazahstan, iar autoritatea de reglementare nu este subordonată autorității de reglementare din Kazahstan, fiind independentă și autonomo. Vorbind în general, AIFC este un proiect care a devenit baza pentru alte reforme în domeniul atragerii investițiilor, în dezvoltarea cooperării financiare regionale.

Anul trecut, președintele Kazahstanului Kassym-Jomart Tokayev a creat Consiliul Suprem pentru Reforme și o Agenție specială pentru planificare strategică și reforme. Ce domenii de reformă sunt o prioritate, astăzi, pentru Kazahstan?

Anul trecut, președintele Kazahstanului a implementat reforme la scară largă, inclusiv socio-economice. De altfel, președintele însuși a condus Consiliul Suprem pentru Reforme. Acest Consiliu a inclus 10 persoane, inclusiv șefii de guvern, Banca Centrală, autoritatea de reglementare financiară, comunitatea de afaceri, fiind creată o agenție specializată pentru planificare strategică și reforme.

Pandemia de coronavirus, declanșată în 2020, a avut un efect negativ asupra creșterii economice din Kazahstan și din întreaga lume – blocaje și întreruperi ale lanțului de aprovizionare. Acestea sunt, de asemenea, dificultăți serioase pentru infrastructura socială, pentru spitale, școli, spitale, pentru întreprinderile mici și mijlocii. Este clar că erau multe lucruri care trebuiau schimbate. Astăzi, statul lucrează rapid pentru a îmbunătăți nivelul serviciilor publice în domeniul sănătății, educației și digitalizării.

Este necesară continuarea politicilor de diversificare. Creșterea economică se bazează, de regulă, pe investiții și pe împrumuturi bancare. Este important cum lansăm procesul de creditare, cum să atragem mai multe investiții, care trebuie să fie în climatul investițional, în legislație, ce beneficii vor avea investitorii. Toate aceste probleme au devenit parte a reformelor în care Guvernul Republicii Kazahstan este angajat și în coordonarea Agenției pentru Planificarea Strategică și Reforme.

Principiile acestei activități pot fi formulate în mai multe direcții. Există funcții de zi cu zi ale statului care necesită o reconfigurare subtilă. Există schimbări grave – ceva care ne schimbă foarte mult viața de zi cu zi. Și ar trebui să ne străduim să schimbăm ceva în bine în viața fiecărui cetățean al Kazahstanului. O astfel de abordare este folosirea noilor tehnologii de stat, crearea unei platforme de servicii bazate pe servicii publice. De fapt, este ca Uber în domeniul administrațiilor publice. Ceva care crește în mod repetat productivitatea serviciului public pentru populație și suntem implicați activ în acest lucru împreună cu guvernul.

”AIFC – jurisdicție alternativă”

Cât de mare este cererea companiilor rusești în ceea ce privește serviciile AIFC?

Cererea este în creștere, în momentul de față, și nu numai pentru că devenim mai cunoscuți pe piață și oamenii de afaceri au încredere în serviciile noastre. Creșterea cererii pentru aceste servicii se datorează unor motive obiective: procesul de dez-offshore-izare, în lume, iar cele două proprietăți principale ale unei companii offshore – privilegii fiscale și confidențialitate – își pierd din atractivitate.

Mulți antreprenori din țările post-sovietice au ales, chiar la începutul afacerilor lor, jurisdicții precum Cipru, Luxemburg, Singapore, Malta, Olanda și multe altele. Acum, tendința s-a transformat: nu există sau aproape niciun beneficiu fiscal, deoarece, de exemplu, guvernul rus rezolvă lacune legislative în ceea ce privește optimizarea impozitelor și renegociază așa-numitele acorduri de evitare a dublei impuneri în favoarea intereselor sale.

Anonimatul este, de asemenea, pus sub semnul întrebării, deoarece, în primul rând, apar scurgeri de date în mod regulat și, în al doilea rând, și acesta este un motiv mult mai semnificativ, Europa crește în mod sistematic cerințele pentru nivelul de transparență a membrilor săi (așa-numitele directive UE privind combaterea spălării banilor). În plus, schimbul de date între serviciile fiscale naționale devine din ce în ce mai activ – este aproape imposibil să fie ascunse activele sau fluxurile de numerar.

Teoretic, desigur, putem încerca să căutăm alte jurisdicții care mai oferă condiții preferențiale, dar companiile offshore ”negre” sunt toxice pentru proprietarii de afaceri și, în plus, mai devreme sau mai târziu acest ”magazin” va fi închis.

În acest caz, AIFC este o jurisdicție alternativă, care, pe de o parte, este de înțeles pentru investitorii din spațiul post-sovietic. Pe de altă parte, este o enclavă independentă de sistemul general al Kazahstanului, cu propriul său sistem de reglementare, schimb și sistem judiciar. În plus, jurisdicția noastră funcționează în conformitate cu propria legislație bazată pe normele și principiile dreptului comun englez, adică în conformitate cu regulile cele mai autoritare și eficiente.

În ceea ce privește legislația britanică, se pare că, de exemplu, afacerile rusești, dimpotrivă, încearcă să evite dependența de instanțele engleze. Acționăm adesea, în mod condiționat, ca o ”colonie” legală a Marii Britanii: așa cum decide Curtea Superioară din Londra, așa vor face și companiile rusești – chiar și în cazurile în care disputa se desfășoară exclusiv pentru active naționale.

În primul rând, în ciuda faptului că actuala lege a AIFC se bazează pe principiile dreptului din Anglia și Țara Galilor, nu suntem afiliați în niciun fel sistemului britanic. Utilizarea normelor și principiilor dreptului englez în legea actuală a AIFC nu înseamnă că centrul nostru financiar este un fel de ramură. Când apare o anumită decizie a guvernului britanic, nu este deloc necesar ca aceasta să fie transferată automat către AIFC.

În al doilea rând, statisticile arată contrariul: popularitatea Marii Britanii ca jurisdicție pentru soluționarea litigiilor este foarte mare. Cine folosește cel mai des serviciile instanțelor și centrelor de arbitraj engleze? După britanicii înșiși, aceștia sunt kazahstanii și rușii. Această tendință există de câțiva ani și nu a fost niciodată întreruptă. Realitatea este că legislația engleză protejează cel mai bine drepturile de proprietate din întreaga lume. În plus, aplicabilitatea sa în întreaga lume este incontestabilă – este universală. Principalele centre financiare utilizează contracte conform legislației engleze. Acestea sunt Londra, New York și Singapore.

Există destul de multe MFC-uri în întreaga lume. Astana este un centru destul de nou, despre care nu toată lumea știe încă. Cine este publicul țintă?

Inițial, când a apărut ideea creării AIFC, am identificat trei inele mari de interese pentru noi. Primul inel este un hub regional pentru Asia Centrală. Există cinci țări – Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan și Turkmenistan. Aceasta este o piață care are acum 75 de milioane de oameni. Până în 2040, cifra se va apropia de 100 de milioane, conform previziunilor BCG. Kazahstanul este economia de frunte din regiune, iar AIFC este cel mai avansat sector economic din țară. Oferim investitorilor sau instituțiilor financiare care doresc să lucreze în Asia Centrală să lucreze prin noi. De aici, investitorul poate proiecta deja geografia investițiilor sale – ținând seama, în primul rând, de țările vecine.

Al doilea inel este reprezentat de statele regiunii post-sovietice. Uniunea Economică Eurasiatică, țările din Caucaz, într-un anumit sens, Mongolia. Aceasta este deja o regiune mai largă, care acoperă aproximativ 200 de milioane de oameni. Dar aici ocupăm o anumită nișă, ne concentrăm pe produse noi pentru piață, de exemplu, cum ar fi fintech, finanțe islamice, obligațiuni verzi, împrumuturi ESG etc.

Al treilea inel îl reprezintă participanții la proiectul ”O centură, un drum” (inițiativa chineză de a crea o infrastructură globală de transport și investiții, combină două proiecte – ”Centura economică a drumului mătăsii” și ”Drumul mătăsii maritim al secolului XXI „). Aceasta este o inițiativă globală, dar avem o înțelegere a rolului AIFC aici. În special, lucrăm îndeaproape cu Bursa de Valori din Shanghai și cu Fondul pentru Drumul Mătăsii. Aceștia sunt acționari ai burselor noastre împreună cu NASDAQ și Goldman Sachs. În plus, față de acestea, am atras cele mai mari bănci pe site-ul nostru – de exemplu, Banca Chineză de Dezvoltare (cea mai mare bancă din lume), Banca Chineză de Construcții, care oferă deja servicii pentru proiecte individuale ca parte a planului global ”Centură – Drum”.

AIFC poate acționa ca un loc pentru asamblarea acestor proiecte, structurându-le și analizându-le, și avem în vedere furnizarea de servicii de muncă în yuani chinezi. Acesta este unul dintre domeniile în care lucrăm.

”Am creat o zonă de reglementare”

Planifică AIFC să ofere clienților monede digitale sau alte tipuri de produse similare pe blockchain, într-o formă sau alta?

Există două tipuri de monede digitale. Centralizat, adică național, și private – de exemplu, bitcoin. În ceea ce privește primul tip, Banca Națională a Kazahstanului lucrează la un proiect de tenge digital, la fel ca Banca Centrală Rusă [pe rubla digitală]. Proiectul-pilot este planificat să fie lansat până la sfârșitul anului 2021. Probabil, acestea sunt primele încercări de a înțelege tranziția către această tehnologie. În ceea ce privește cel de-al doilea tip, criptomonedele private, îl tratăm mai degrabă ca pe un experiment cu tehnologii digitale.

Noi, cei de la AIFC, suntem loiali utilizării noilor tehnologii. Am creat o așa-numită ”zonă” de reglementare. Acum, 23 de companii își testează tehnologiile acolo. Ei au posibilitatea de a efectua experimente pe segmentul economic și juridic al AIFC. Dacă experiența lor este recunoscută ca fiind de succes, aceasta poate fi extinsă la un domeniu mai larg, iar tehnologiile pot fi licențiate și pot intra pe piața non-masă.

Unele țări susțin criptosfera, altele nu. Unii încep să impună restricții sau chiar să interzică anumite tipuri de afaceri cu criptomonede. Cu toate acestea, este evident că schimbările și tranziția către un nou tip de monedă sunt pregătite la nivel global. În viitorul apropiat, vor fi necesare gateway-uri și servicii criptografice pentru efectuarea plăților transfrontaliere. Pregătim o propunere de decontări, transferuri și compatibilitatea diferitelor sisteme de plată. Acest lucru va permite AIFC să avanseze ca platformă care participă la procesele de tranziție la noile tehnologii.

Credeți că, în general, blockchain-ul va înlocui formele tradiționale de finanțare bancară?

O întrebare foarte dificilă. Pe de o parte, blockchainul ca tehnologie va fi utilizat mai mult pentru sistemul de cadastru, menținând registre, este cel mai protejat în sensul securității cibernetice. Și este clar că această tehnologie a rezistat deja testului timpului. Dar este prematur să spunem, fără echivoc, că va înlocui peisajul actual, infrastructura pieței financiare.

Mult mai interesantă este întrebarea cu privire la modul în care soluțiile de platformă ale giganților digitali, cum ar fi Google, Amazon vor putea înlocui serviciile bancare tradiționale. La început, autoritățile de reglementare au privit acest lucru, dacă nu chiar printre degete, ca să mă exprim așa, atunci cel puțin nu ca pe un subiect prioritar. Acum, în China sau Rusia, problema reglementării ecosistemelor și a rigidității lor devine mult mai fundamentală. Bigtech are o influență mai mare pe piață decât ne așteptam de la fintech acum câțiva ani.

Fintech-urile, despre care se anticipa că vor concura cu băncile, au devenit în general parte a organizațiilor financiare tradiționale. Și tehnologiile mari sunt concurenți cu adevărat puternici, care au făcut deja schimbări serioase pe piață. Puterea lor nu este atât în ​​ceea ce privește dimensiunea sau tehnologia, cât și acoperirea datelor pe care utilizatorii le generează. Și datele sunt un fel de nou petrol.

Kairat Kelimbetov, manager al Centrului Financiar Internațional Astana

Acum, ecosistemele înrobesc de fapt clienții, așa cum făceau băncile: este extrem de neprofitabil să schimbi un ecosistem în altul, chiar dacă serviciile individuale din primul pierd în fața serviciilor comparabile în al doilea. Cu alte cuvinte, nu este profitabil să se utilizeze serviciile de taxi într-un sistem și serviciile de livrare în altul. Cât de strictă ar trebui să fie reglementarea?

Acum, a patra revoluție industrială este în curs, adică există un salt, inclusiv în valurile tehnologice, platformele digitale și soluțiile.

În principiu, înțeleg și împărtășesc preocupările autorităților de reglementare atunci când băncile investesc în crearea de ecosisteme. Probabil, aceste riscuri ar trebui monitorizate, ar trebui să încercăm să le netezim. Dar, dacă ne uităm la ansamblu, aș fi mai îngrijorat de riscurile unui atac asupra ecosistemelor de către stat. Dacă reglementăm prea mult ecosistemele naționale, cetățenii noștri le vor folosi pe cele străine.

Nu m-aș îngrijora dacă aparțin aceluiași ecosistem. Vor fi o mulțime de jucători mici care vor înghiți o parte din cei mari, deoarece sunt mai rapizi și mai convenabili. Iar giganții vor începe în cele din urmă să devină mai puțin inovatori – acesta este un proces normal.

În cele din urmă, există întotdeauna un cadru de reglementare care vă permite să luptați împotriva monopolismului cuiva. Dar nu aveți nevoie de soluții care interzic nimic. Da, este necesar să protejăm drepturile consumatorilor, dar acum ecosistemele în sine au nevoie de mai mult sprijin decât restricții.

Kairat Kelimbetov

”Conducătorul noului sistem sunt oamenii care știu cum să câștige bani”

Recent, au apărut din ce în ce mai multe îndoieli cu privire la eficacitatea și viabilitatea capitalismului – această problemă a fost ridicată în mod deschis ca una dintre principalele probleme de pe agenda forumului economic  Davos. Din punctul dumneavoastră de vedere, modelul s-a epuizat sau nu?

Suntem într-o țară în care am încercat să construim un ”socialism cu chip uman”. Dar există un model mixt, în care există încă mai mult capitalism. Pe toate platformele de discuții, inclusiv WEF [Forumul Economic Mondial], cel puțin, nu sunt negate forțele motrice ale capitalismului – dorința de profit, consolidarea drepturilor de proprietate, o economie de piață în care cererea determină oferta.

Dar există probleme evidente – forme sălbatice ale capitalismului, unde nivelul așa-numitei incluzivități este aproape de zero pentru segmentele cu populație cu venituri mici. Adică, li se refuză de fapt dreptul de acces egal la educație, asistență medicală etc. Toate acestea duc la o creștere a proprietății și a stratificării sociale. Dacă Statele Unite, datorită nivelului general de viață ridicat, încă mențin un astfel de model, atunci țările în curs de dezvoltare și unele state europene nu mai fac acest lucru. Dar, în general, capitalismul nu stă pe loc – evoluează către o orientare socială mai mare, în special, vedem o tranziție pe scară largă către principiile ESG. La urma urmei, ESG nu este doar decarbonizare, ci și o extindere a cercului de părți interesate, având grijă nu numai de acționarii companiilor care dorm, ci și societatea în ansamblu.

Există o teorie bine cunoscută a celor cinci capitaluri. Acum vorbim de obicei despre capitalul financiar și cel produs (acesta din urmă este, de fapt, PIB). Dar se acordă din ce în ce mai multă atenție capitalului uman, social și natural, care are și propria sa dimensiune monetară. Soldul celor cinci capitaluri stă la baza bunăstării noastre viitoare. Tocmai de aceea, rolul statului în perioada post-criză crește. Cineva ar trebui să stabilească un echilibru al jocului între utilizatorii resurselor naturale și populație, interesele sociale ale societății și ale angajatorilor, corporațiile mari și întreprinderile mici și mijlocii, interesele corporațiilor și drepturile angajaților.

Toate acestea necesită o reglare fină, care în general consolidează dezvoltarea durabilă a societății și dezvoltarea durabilă în principiu. Aceasta este evoluția corectă. Nu întâmplător a fost introdusă o scară progresivă a impozitului pe venitul personal în Rusia. Și această tendință este probabil să continue. Sub forma fie a unei reforme fiscale, fie a unei îmbunătățiri a calității serviciilor furnizate de stat.

Dar într-un fel sau altul, conducătorul noului sistem sunt oamenii care știu cum să câștige bani. Sistemul trebuie să fie viabil din punct de vedere comercial. Dar, în același timp, principiile ESG vor deveni probabil noua Biblie a tuturor corporațiilor financiare și nefinanciare. Acesta va fi capitalismul cu chip uman.

Kairat Kelimbetov – managerul Centrului Financiar Internațional Astana (AIFC)

• S-a născut în 1969 în Alma-Ata. A absolvit Universitatea de Stat din Moscova, Institutul de piață al Academiei de Management Kazahă de Stat, Școala Națională Superioară de Administrație Publică sub președintele Kazahstanului, Școala de Relații Internaționale de la Universitatea Georgetown (SUA)
• 1999 – Președinte al Agenției pentru Planificare Strategică din Kazahstan
• 2002 – Ministrul Economiei și Planificării Bugetului din Kazahstan
• 2006 – Președinte al Consiliului de Administrație al Fondului de Dezvoltare Durabilă Kazyna
• 2008 – Șef al administrației prezidențiale și președinte al Consiliului de administrație al Fondului național de asistență socială „Samruk-Kazyna”
• 201 – Ministrul Dezvoltării Economice și Comerțului din Kazahstan
• 2012 -Viceprim-ministru
• 2013 – Președinte al Băncii Naționale
• 2015 – Manager al Centrului Financiar Internațional Astana