Guvernarea impostorilor

Veniți pe un cal alb, cu povestea salvatorilor rostogolită agresiv pe toate mijloacele de comunicare, EI – noii administratori ai Capitalei – demonstrează, zilnic, impostura și incompetența de care sunt capabili. De la povestea specialiștilor în administrație publică locală, au ajuns la realitatea impostorilor adminsitrației publice locale ce știu a guverna doar în condiții „speciale”,

România – ca și alte state – a fost lovită de pandemie. O pandemie despre care pare să se știe ceva, dar sunt încă multe necunoscute. Fiecare stat a adoptat propriul set de măsuri. Unele cu succes, altele fără. Oricum, ele – măsurile – au ținut cont de specificul comunității, a societății, a capacității liderilor politici de a gestiona o criză cu care nu s-au mai întâlnit. Dar, și a răspunsului cetățenilor la aceste măsuri. Răspuns direct proprorțional cu gradul de încreder în autorități. România, din nou, a fost un exemplu… atipic. De aproape 2 ani de zile guvernul se simte bine în a conduce în contextul „stării de alertă”. Un context în care decidentul politic are sufiecient de multă libertate de decizie. Și, din păcate, prea puține obligații în a-și justifica deciziile. Toate. De la achiziții și până la modul în care înțelege să protejeze nu numai sănătatea cetățenilor (ăia de i-ai votat!), dar și educația tinerei generații. Deci, „starea de alertă” pare să fi devenit un fel de „normalitate” a unor impostori ce mimează profesionalismul și știința.

Din păcate, acest model – patentat la nivel guvernamental – pare că se transferă rapid și la nivelul autorităților publice locale. Adică, la primării. În Sectorul 1, Clotilde Armand pare că a prins gustul „stării de alertă” în „starea de alertă”. Și, evident, dorește prelungirea. Care sunt motivele reale? Care este rațiunea acestui demers? Nimeni nu știe! Probabil că nici măcar ea. Însă, probabil că există anumite „beneficii” în „guvernarea” Sectorului 1. „Beneficii” nu în folosul cetățenilor… Ei încă trebuie să suporte efectele noii adminsitrații: gunoaie, șobolani, scandal. Asta, în timp ce franțuzoiaca de la 1, este plecată în…concediu. În fond, lupta cu propria impostură ș incompetență generează oboseală. Deci, este nevoie de (re)împrospătarea forțelor pentru…noua stare de alertă sau pentru noile războaie. Războiae personale ce nu vizează bunăstarea cetățenilor sau binele general. Ci, alte chestiuni…

Exemplul franțuzoiacei de la 1 nu este unic. Din păcate! La fel procedează și Primarul General. Este drept că el – Nicușor Dan – nu are o relație privilegiată cu Alin Stoica (Prefectul Municipiului București) așa cum este cazul colegei Clotilde Armand. Altfel, și ei, probabil, că ar fi solicitat „starea de alertă”. Însă, Nicușor Dan este mai abil. După ce a transformat Capitala în Noul București, locul unde șobolabii, șerpii, gunoaiele și țânțarii fac legea, a plecat în…concediu. Vreo 21 de zile. Sau, mai mult. De vreo 3 săptămâni nimeni nu mai știe nimic de el. Cu siguranță că bucureștenii nu îi simt lipsa, însă, parcă este prea mult.

Noul București a devenit un fel de oraș neguvernat. Un oraș în care impostorii cocoțați pe funcții de demnitate publică își văd nestingheriți (încă!) de propria agendă. O agendă ce maschează propria lor incompetență, dar și profunda incompetență. Nu este ok, dar, daca la nivel guvernamental se poartă acest model, atunci cum ar putea ei să nu se alinieze liniei partidului? Și, uite așa, de la cel mai înalt nivel ș până la nivelul adminsitrației locale se poartă guvernarea impostorilor. De fapt, Bucureștiul ca și România, în ansamblul ei, sunt neguvernate. Sau, guvernate de impostori… Evident, povestea continuă cu „greaua” moștenire lăsată de adminsitrația anterioară. Fără a sufla niciun cuvințel de haosul generat de ei… De impostori!