Cum a câștigat Elon Musk primii bani, la 12 ani. Astăzi, la 50 de ani, este cel mai bogat om din lume

În 1983, Elon Musk câștiga primii săi bani, iar 38 de ani mai târziu, timp în care a schimbat lumea tehnologiei, averea sa este de aproape 400 de milioane de ori mai mare.

Tehnologiile inovatoare – de la mașinile electrice, bateriile solare, rachetele spațiale – sunt cele care l-au dus pe puștiul întreprinzător născut în Africa de Sud în topul celor mai bogați bărbați ai lumii. Cu o avere de 193 de miliarde de dolari, Elon Musk, fondatorul Tesla și SpaceX, era, joi, pe primul loc în Topul miliardarilor realizat de Bloomberg – Bloomberg Billionaire Index în timp real, urmărind evoluțiile bursiere, la mică distanță de fondatorul Amazon, Jeff Bezos (192 miliarde de dolari.)

Cu cât i-a crescut averea în timpul pandemiei de COVID-19

Averea lui Elon Musk, de 193 de miliarde de dolari, înseamnă aproape 80% din întregul Produsul Intern Brut actual al României, de 245,4 miliarde de dolari, potrivit celor mai recente estimări ale Băncii Mondiale.

Musk a ajuns numărul 1 mondial după ce acțiunile Tesla au crescut cu 743% în 2020, iar averea lui a atins punctul culminant de 210 miliarde de dolari în ianuarie 2021, conform Bloomberg Billionaires Index, un clasament al celor mai bogați 500 de oameni din lume.

Averea lui Elon Musk a crescut spectaculos în ultimele 17 luni, potrivit unei analize care a făcut valuri zilele trecute în Statele Unite: din 18 martie 2020 până în 17 august 2021, fondatorul Tesla și SpaceX a câștigat 150,8 miliarde de dolari, ajungând de la 24,6 miliarde de dolari, la 175,4 milioane de dolari. Este o creștere de 612,7%, cea mai mare dintre toți cei 708 miliardari ai Americii incluși în raportul unui grup de lobby din SUA, Americans for Tax Fairness (ATF). În acest clasament, cea mai mare avere o deține Jeff Bezos – 188 miliarde de dolari la data menționată, după o creștere de 66,4% în ultimele 17 luni, marcate de pandemia de COVID-19, potrivit Newsweek.

Începuturile din Pretoria

Până la 50 de ani, vârstă pe care a împlinit-o pe 28 iunie, Elon Musk a ajuns să conducă giganți mondiali în domeniul tehnologiei – Tesla, SpaceX, să înființeze The Boring Company şi să fie cofodator al companiilor OpenAI şi Neuralink. Acum, își urmează visul de a pleca de pe Terra și de a coloniza planeta Marte, scrie Business Insider.

Însă drumul lui Elon Musk nu a fost mereu unul lin. A reușit să treacă peste hărțuirile de la școală, a devenit un mic antreprenor și apoi director general al unor companii-gigant. Pe parcurs, a fost la un pas de faliment, a fost ținta a nenumărate procese şi monitorizări guvernamentale, fiind una dintre cele mai controversate personalități din lumea afacerilor la nivel mondial.

Elon Musk s-a născut în Pretoria, Africa de Sud, și a fost crescut mai mult de cărți, decât de părinți, pe care îi vedea rar.

„Aveam o femeie în casă, dar nu mă urmărea propriu-zis. Făceam explozibili, citeam cărți și construiam rachete și lucruri care puteau să mă omoare. Sunt șocat că încă am toate degetele”, a rememorat el, într-un amplu interviu pentru revista Rolling Stone.

La vârsta de 9 ani, după divorțul părinților, Elon și fratele lui mai mic, Kimbal, au decis să se mute cu tatăl său, inginer, însă decizia nu a fost tocmai una fericită, la fel ca și relația cu tatăl său, după cum a mărturisit chiar el.

În 1983, pe când avea 12 ani, Elon Musk a creat un joc video cu tematică spațială, „Blastar”, și a vândut codul cu 500 de dolari revistei PC and Office Tehnology.

Jocul era simplu: pilotul trebuia să distrugă navele extraterestre care purtau bombe cu hidrogen. Nu are decât câteva efecte sonore, se poate juca la nefârșit și nu pare deloc impresionant, în afara faptului că a fost scris de un preadolescent în acei ani, scria The Verge.

Totuși, viața nu era atât de grozavă la școală pentru Elon Musk, unde era adesea agresat și bătut, uneori până la pierderea conștienței.

După absolvirea liceului, Elon Musk schimbă continentul și pleacă împreună cu mama sa – dieteticiană și model, fratele Kimbal și sora Tosca în Canada, unde începe curcurile la Queen’s University din Kingston Ontario. După doi ani de studii, se mută la Universitatea din Pennsylvania, unde obţine licenţa în fizică şi economie.

Când a câștigat primele milioane

Pe când studia aici, Musk a făcut unul dintre primele experimente antreprenoriale: împreună cu un coleg de clasă, a închiriat o casă cu 10 dormitoare, a unei frății din universitate, și a tranformat-o în club de noapte.

După absolvire, Elon Musk a mers la Universitatea Stanford, pentru doctorat. A abandonat programul, după ce a amânat admiterea ca să-și încerce norocul, după doar două zile, în California, în „boom”-ul internetului, aglat atunci la început. Nu s-a întors niciodata la Stanford pentru a-și termina studiile.

În acei ani a lansat, cu fratele lui Kimbal și cu ajutor din partea unui grup de investitori din Silicon Valley, una dintre primele afaceri de succes, Zip2, care punea la dispoziție ghiduri cu informații despre transport și trafic pentru ziare importante, precum The New York Times și Chicago Tribune.

În acea perioadă, a locuit la birou și se spăla la un centru pentru tineri din apropiere. Efortul său a fost răsplătit atunci când Compaq a cumpărat startup-ul, printr-o tranzacție de 341 milioane de dolari, în bani și acțiuni, din care Elon Musk a avut un câștig de 22 milioane de dolari, în anul 1999.

Cu 10 milioane din acești bani, Elon Musk a lansat, tot în 1999, ceea ce a devenit aproape un substantiv comun la nivel mondial – PayPal. Este vorba de X.com, care după un an a fuzionat cu Confinity, un start up financiar înființat de Peter Thiel, și a format astfel PayPal, unde a fost numit director general. După o serie de tensiuni între primii fondatori, Musk este îndepărtat din funcția de CEO, în 2000, în timp ce era pe drum spre Australia pentru o vacanță mult așteptată. Dar aventura PayPal s-a sfârșit cu bine în 2002, când eBay a cumpărat-o cu 1,5 miliarde de dolari, din care Musk, în calitate de acționar majoritar, a încasat 165 de milioane de dolari.

Cu 100 de milioane din acest câștig, Musk începe să lucreze la planul său nebunesc de a trimite șoareci și plante pe Marte. Astfel, la începutul anului 2020, înființează compania care avea să fie cunoscută la nivel mondial drept Space Exploration Technologies sau SpaceX. Scopul lui era să facă zborurile spațiale de 10 ori mai ieftine. Scopul pe termen lung al SpaceX este să facă accesibilă colonizarea planetei Marte.

Din cauza lipsei finanțării, Elon Musk a trebuie să-și investească banii lui în dezvoltarea rachetelor SpaceX, dar a reușit să obțină contractul de 1,6 miliarde de dolari cu NASA pentru misiunile de aprovizionare și transport către și de la Stația Spațială Internațională. Cu ajutorul tehnologiilor dezvoltate la SpaceX, Elon Musk a reușit să reducă cu 90% costul călătoriei către stația spațială, scria publicația moneycontrol.com.

În 2004, intră în lumea mașinilor electrice, și nu ca fondator al Tesla – așa cum mulți cred, ci ca investitor în compania înființată de veteranul din lumea startup-urilor, Martin Eberhard. Atunci a invesit primele 6,3 milioane de dolari, scriau jurnaliștii de la Wired într-un amplu material despre provocările pe care le-a depăși Musk în primii ani de producție a mașinilor electrice. Când s-a lansat Roadster-ul full electric, Musk era președinte, acum este din director general.

Printre alte proiecte, lui Elon Musk are ideea înființării companiei de energie solară SolarCity și le dă verilor lui capital de lucru, în 2006, pentru a pune bazele acesteia. Zece ani mai târziu, Tesla cumpără SolarCity pentru 2,6 miliarde de dolari.

În 2008, cu criza financiară care îi limitează opțiunile, Elon Musk salvează singur Tesla de la faliment, investind 40 de milioane de dolari în companie, pe care o și împrumută cu alte 40 de milioane de dolari. Nu întâmplător, în acel an devine director general (CEO).

Totuși, între SpaceX, Tesla și SolarCity, Musk aproape că intră în faliment el însuși, care descria anul 2008 drept cel mai rău din viața lui. Tesla continua să piardă bani, SpaceX avea probleme la lansare, așa că în 2009 ajunsese să trăiască din îmrpumuturi luate pentru a supraviețui.

Totuși, la Crăciunul din 2008, primește vestea bună că a primit contractul cu NASA, iar Tesla atrage investori din exterior. În 29 iunie 2010, Tesla obține 226 milioane de dolari în prima sa ofertă publică (IPO), fiind prima companie producătoare de mașini electrice după Ford, care face lansarea pe Wall Street. Elon Musk a vândut atunci acțiuni în valoare de 15 milioane de dolari.

Și SpaceX „își ia zborul”, după 24 de lansări, până la finalul lui 2015, cu multe recorduri depășite între timp.

„Al cincilea mod de transport” și alte idei „SF”

Printre alte idei ale lui Elon Musk ce par science fiction se numără proiectul Hyperloop – un tren de super-mare viteză care circulă printr-un tub de oțel, sub vid. Potrivit proiectului, detaliat de metinvestholding.com, trenul trebuia să parcurgă o distanță de 560 km între periferiile orașelor Los Angeles și San Francisco în 35 de minute, la o viteză de 1.200 km/oră. Bugetul construcțiilor a fost estimat la 6 miliarde de dolari.

Mai târziu, criticii sistemului Hyperloop nu au avut suficiente degete la ambele mâini ca să numere toate blocajele acestei idei îndrăznețe și au căutat să demonstreze că implementarea ei este imposibilă. Dar, până în august 2020, Departamentul de Transporturi SUA a stabilit reglementări pentru tehnologia Hyperloop, considerând că inovația lui Musk are o semnificație foarte practică.

Administrația Federală a Căilor Ferate a clasat sistemul Hyperloop într-o categorie separată de vehicule, creându-i o bază legală și făcând proiectul eligibil pentru finanțare federală. Elon Musk numește Hyperloop un „al cincilea mod de transport”, o combinație între o aeronavă Concorde, un tun electromagnetic și o masă pneumatică de hockei, scrie sursa citată.

Un alt proiect este „Compania plictisitoare” – The Boring Company, înființată de Elon Musk în 2016 și care are misiunea de a săpa o rețea de tuneluri sub și în jurul orașelor, pentru traficul auto de mare viteză, scriu jurnaliștii de la Business Insider.

La finalul anului 2015, Elon Musk devine cofondator al organizației OpenAI, non profit, dedicată cercetării inteligenței artificiale, pentru a se asigura că nu distruge umanitatea, scriu jurnaliștii de la Business Insider. În 2018, se retrage din consiliul de conducere pentru a evita conflicte de interese cu Tesla.

Anul 2017 vine cu o altă companie înființată de Musk – Neuralink, care încearcă să contruiască dispozitive ce pot fi implantate în creierul uman.

Cele mai extravagante cheltuieli

În 2019, Musk lanseză modelul electric Cybertruck, inspirat, așa cum admite chiar el, dintr-una dintre cele mai excentrice achiziții ale unui miliardar, după cum scriu jurnaliștii de la Business Insider. Este vorba de mașina subacvatică ce apare într-unul dintre filmele din seria James Bond – „The Spy Who Loved Me” (Spionul care mă iubea) – din 1977, deci lansat pe când avea în jur de șase ani.

Pe vehiculul Lotus Esprit a plătit aproape un milion de dolari la o licitație, în 2013. „Era incredibil pentru un puști din Africa de Sud să îl vadă pe James Bond în filmul The Spy Who Loved Me cum sare cu mașina sa Lotus Esprit de pe un pilon, apasă pe un buton și o transformă într-un submarin”, spunea Musk la acea dată.

„Am fost dezamăgit să aflu că de fapt nu se poate transforma. Ceea ce o să fac este să o upgradez cu trenul de rulare electric Tesla și să încerc să o transform cu adevărat”, spunea șeful companiei.