Cu ceva timp în urmă, un clip video în care un medic pediatru era „surprins” de către un părinte al unui copil venit în UPU Giurgiu cu simptome de toxiinfecție alimentară, după un concediu pe litoral, a făcut valuri în media dar și în mediul online.
„Uitați-vă bine și luați aminte cu doctorii noștri din spital ce bine își fac meseria și câtă importanță acordă copiilor noștri. Merg de 2 zile la urgență cu copilul cu vărsături și febră și primul doctor spune are infecție la stomac îi administrează un metroclopramid și un supozitor îmi spune să îi dau regim și să nu cumva să îi dau să bea altceva doar apă plată și ceai…
A doua zi dau de acest „medic” Drăgulin, tot cu acceași problemă cu vărsături și el îi face tot un metro și îmi dă o rețetă pe care nu mi-o explică nu îmi spune ce medicamente i-a prescris și cum să îi dau, ba mai mult îmi spune DAȚI SĂ BEA PEPSI RECE, APA MINERALA, FANTA, orice să nu fie cald, să fie rece, la care eu îl întreb de 2 ori cum să îi dau să bea așa ceva?? Și îmi răspunde DA îi calmează inflamația.
Păii, băii, doctoree la infecție alimentară cu vărsături îmi dai să bea copilu PEPSI RECE??” suna mesajul postat pe Facebook de către o giurgiuveancă iritată de faptul că, sosită din concediu, de pe litoral, a fost ignorată de către medicii Spitalului Județean de Urgență Giurgiu când a mers, după câteva zile, cu copilul de câțiva ani, ce prezenta simptome de toxiinfecție alimentară.
La doar câteva zile de la acest eveniment, iată că și Spitalul Județean de Urgență Giurgiu vine cu o serie de explicații, vis-a-vis de cele petrecute:
„În urma apariției în presă și pe rețelele de socializare a unor informații cu privire la modul în care a fost tratată o minoră in Camera de gardă a Spitalului Județean de Urgență Giurgiu în data de 28.08.2021, facem următoarele precizări:
1. Minora în cauză s-a prezentat, vineri, 27.08.2021, însoțită de o rudă, în camera de gardă acuzând greață și vărsături. Starea de sănătate a minorei a fost evaluată de către un medic primar pediatru, ulterior fiindu-i administrat tratament perfuzabil si medicamentos.
De asemenea, i s-a prescris o rețetă cu tratament pe care minora să îl urmeze la domiciliu.
A doua zi, în data de 28.08.2021, minora a revenit în camera de gardă a SJUG, însoțită.
S-a evaluat din nou starea de sănătate a minorei și i s-a administrat, din nou, tratament perfuzabil și medicamentos de către personalul medical al Sectiei Pediatrie.
Persoana care însoțea minora a solicitat administrarea tratamentului la domiciliu, de către personalul medical al spitalului, lucru care excede atribuțiilor pe care personalul medical al Spitalului le are.
Întrucât persoana respectivă a refuzat să iasă din incinta camerei de gardă a spitalului, perturbând activitatea desfășurată de personalul medical, a fost solicitată, de către medicul de gardă, intervenția agentului de pază.
2. Cu privire la recomandarea de a administra băuturi carbogazoase în cazuri de vărsături și diaree:
Precizăm că aceasta nu este “o practică a Spitalului Județean de Urgență Giurgiu”, ci o metoda utilizată frecvent în practica medicală.
Sunt studii medicale care au indicat faptul că suplimentul de electroliți și glucide este benefic, alături de tratamentul medicamentos, ajutând la inhibarea senzației de vărsături și diaree.
Prin urmare, consumul de băuturi carbogazoase, la temperaturi scăzute, poate fi benefic in astfel de cazuri.
În susținerea afirmațiilor, cei de la Spitalul Județean de Urgență Giurgiu au atașat un referat al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara, pe tema “Utilizarea băuturilor de tip Coca-Cola în patologia gastrică la pacienţii pediatrici”.
„Consumul acestei băuturi şi un posibil efect antiemetic.
Am continuat astfel cercetările studiind etichetele acestor produse (Coca-Cola, Pepsi-Cola, Sprite, Fanta) pentru a vedea ce declară producătorul ca intrând în compoziţia lor. Nu există un ingredient comun specific pentru aceste produse care să ne poată orienta în demersurile noastre (ingredientele comune tuturor sunt apă, zahăr, dioxid de carbon). Am observat însă un ingredient comun pentru băuturile Coca-Cola şi Pepsi-Cola, acidul fosforic, şi un ingredient comun pentru băuturile Fanta şi Sprite, acidul citric.
Aceste două substanţe – acidul fosforic şi acidul citric – sunt substanţe citate în cărţile de farmacologie cu rol antiemetic, fiind utilizate la prepararea unor limonade efervescente (gazoase) şi negazoase şi fiind recunoscute ca având rol laxativ, purgativ, antiemetic, tonic-revitalizant, recomandat deopotrivă înstările febrile sau în intoxicaţii. Astfel, ediţia a X-a a Farmacopeei Române prezintă reţetele oficinale de limonadă gazoasă pentru soluţia Riviere şi limonadă negazoasă soluţia de citrat de magneziu, cunoscută ca limonada purgativă Rog.
Având formula chimică H3PO4, acidul fosforic apare pe lista aditivilor alimentari ca şi E338 şi este permisă utilizarea sa ca aditiv pentru produsele alimentare consumate de către copii. Acidul citric, având formula chimică C6H8O7, apare pe lista anterior menţionată ca E330. El este utilizat ca aditiv pentru rolul de potenţiator de aromă sau conservant, inhibând dezvoltarea anumitor microorganisme.
Literatura menţionează recomandarea de administrare în cazul atleţilor care prezintă stări de greaţă, dar nu au vomitat şi nu au febră, a unei soluţii de acid fosforic
Acidul fosforic intră în compoziţia unor medicamentede tip OTC precum Emetrol, Nausetrol, Emecheck, Formula EM, care sunt recomandate în ameliorarea problemelor gastrice, asociate cu greaţă şi vărsături. Toate aceste produse conţin dextroză, fructoză şi acid fosforic.
Un studiu efectuat de un grup de cercetători din Turcia pe trei mărci comerciale de Coca-Cola a relevat un puternic efect antibacterian pe următoarele tipuri de bacterii: Bacilluscereus, Enterococcusfaecalis,
Escherichia coli, Escherichia coli O:157 H:7,Salmonella enteritidis, Yersiniaenterocolitica.
Alte cercetări efectuate privitor la administrarea băuturilor de tip Cola în patologiile gastrice cu diareeau urmărit să dovedească dacă această băutură, consumată ca atare sau din care se scoate dioxidul de carbon („plată“), poate preveni deshidratarea şi ar putea astfelînlocui soluţiile de rehidratare în cazul copiilor cu pierderi lichidiene. Cercetările au luat în calcul valoarea osmolarităţii şi conţinutul în electroliţi al soluţiilor de rehidratare comparativ cu băuturile acidulate de tipul Cola.”