Patronii vor creșterea salariului minim, dar nu chiar acum. Radu Burnete, Concordia: Cele mai multe companii au bugetele bătute în cuie, nu pot face realocări de capul lor

Creșterea salariului minim ar da peste cap bugetele pe acest an, bătute în cuie pentru multe companii, consideră reprezetanții angajatorilor. Negocierile privind creșterea salariului minim pe economie au avut un start favorabil, aceasta fiind inițiată chiar de patronate, după cum anunța premierul Florin Cîțu. Majorarea ar urma să fie cuprinsă între 8%, cât propuneau angajatorii, și 10%, cât cereau sindicaliștii, însă data de la care s-ar aplica este încă incertă. Șeful Executivului avansa o dată mai apropiată, înainte de începutul iernii, respectiv 1 noiembrie sau 1 decembrie, având în vedere provocările scumpirilor de la acest final de an.

Guvernul ar trebui să majoreze salariul minim pe economie la începutul anului viitor, şi nu mai înainte, deoarece companiile internaţionale şi româneşti au bugetele de salarii bătute în cuie şi nu pot face realocări de fonduri după cum doresc ele, a declarat directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, Radu Burnete.

„Diferenţa este destul de mare, chiar dacă pare că e doar cu o lună sau două”

„Aş puncta un lucru care nu ne place atât de mult din ce a zis premierul: domnul Cîţu spunea că va întreba patronatele dacă sunt de acord să mărească salariul minim din octombrie sau noiembrie. Asta poate suna destul de banal, care ar fi diferenţa între ianuarie şi noiembrie? Dar diferenţa este destul de mare, chiar dacă pare că e doar cu o lună sau două înainte, însă cele mai multe companii au deja bugetele făcute pentru acest an, sunt bătute în cuie, ele nu pot face realocări de capul lor, în special companiile internaţionale, dar şi cele locale. Şi cu cât e mai mare compania, cu atât e mai mare problema”, a afirmat Radu Burnete, pentru Agrepres.

Directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, organizație care nu respinge creșterile salariale, atrage atenția asupra nevoii de predictibiltate din partea statului. Premierul Florin Cîțu, optimist privind evoluția negocierior,  a anunțat, joia trecută, că ar vrea ca majorarea să se aplice de la 1 decembrie sau chiar de la 1 noiembrie anul acesta.

„Discutăm acum. Vreau să fie aprobat cât mai repede, ca toate companiile să ştie exact ce costuri vor avea anul viitor cu salariul minim. În acelaşi timp mă gândesc – fiind un an special – dar trebuie să vorbesc cu patronatele, dacă putem, anul acesta doar, să creştem salariul minim mai repede de 1 ianuarie. Să o facem, poate, la 1 decembrie sau la 1 noiembrie. Dar e o discuţie pe care trebuie să o am cu patronatele. Este o propunere pe care o am. Mă gândesc să facem o creştere de 8%, de exemplu, dar să fie de la 1 noiembrie sau 1 decembrie şi atunci să fim mai aproape de acea creştere de 10% pe care o propun cei de la sindicate. Este o discuţie pe care trebuie să o am, dar este propunerea cu care vreau să vin în Consiliul Tripartit”, a declarat Florin Cîțu la TVR 1.

„Aici intervine o problemă, cu această lipsă de predictibilitate: te aşteptai să crească din ianuarie, acum creşte din noiembrie”, a afirmat Radu Burnete. Precizând că organizaţia patronală va solicita acest lucru şefului Guvernului la următoarea întâlnire a Consiliului Naţional Tripartit.

„Cu siguranţă o să-i spunem asta. Din punctul nostru de vedere, salariile trebuie să crească de la 1 ianuarie şi nu mai devreme. La şedinţa trecută nu a apărut această idee, deşi nu e prima dată când o auzim, au mai apărut astfel de propuneri de-a lungul timpului”, a explicat Radu Burnete.

„Chiar şi pentru companiile care nu plătesc salarii la nivelul salariului minim, există alte companii care fie au angajaţi la salariul minim, fie au diverse contracte de muncă unde salariile sunt create pe nişte indici legaţi de salariul minim, de genul o anumită poziţie e remunerată la nivelul salariului minim plus 15% sau plus 40%, iar acest lucru împinge bugetele de salarii în sus pentru foarte multe companii. Din acest punct de vedere, ceea ce pare banal, faptul că majorarea e cu o lună sau două înainte, de fapt creează foarte multe probleme foarte multor companii, deci aici noi vrem ca majorarea să fie predictibilă. Decidem în octombrie şi creştem de la 1 ianuarie. (…) Şi noi, în acest mecanism, vorbim tot de procente, adică în 2022 să fie o creştere de x%, în 2023 cu y%, dar am vrea să le avem de acum, să ştim că va creşte cu atât în fiecare an şi să avem un mecanism de ajustare în cazul în care inflaţia e mai mare sau mai mică să poţi să ai un pic de flexibilitate acolo”, a precizat Radu Burnete, citat de Agerpres.

Cât e salariul minim în România și cât e în alte state UE

Salariul minim brut pe economie în România stabilit pentru anul 2021 este de 2.300 lei pe lună, pentru angajații fără studii superioare, și de 2.350 de lei pe lună, pentru cei cu studii superioare.

După plata contribuțiilor la asigurări (35%), după scăderea deducerilor personale (între 405 și 1.205 lei, în funcție și de persoanele în întreținere), și apoi plata impozitului pe venit (10%), se ajunge la o plajă de salarii minime nete care pornește de la 1.386 de lei (pentru o persoană fără studii superioare și fără persoane în întreținere), la 1.466 de lei (cu mai mult de 4 persoane), pentru prima categorie de lucrători.

Potrivit statisticilor europene, la 1 iulie 2021, 21 dintre cele 27 de state membre aveau legiferate salarii minime la nivel național. Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia nu au un astfel de salariu.

Nivelul salariului variază mult în statele membre, potrivit Eurostat, de la 332 de euro în Bulgaria, la 2.202 de euro în Luxemburg.În semestrul II, România avea un salariul minim de 466 euro, în timp ce Spania, care a anunțat că vrea să îl majoreze, are 1.108 euro.