EXCLUSIV | Octavian Jurma explică de ce incidența cazurilor COVID de marți este de fapt cea din ziua Congresului PNL și cum controlează autoritățile datele pandemiei. „Astfel de practici în contabilitate ar atrage investigații”

Autoritățile sanitate din România iau decizii mult mai târziu față de realitatea epidemiologică din țară, cu aproape tei săptămâni după ce numărul de cazuri COVID-19 crește sau scade. Acest lucru este posibil din cauza modului birocratic de raportate a incidenței cazurilor la mia de locuitori pe o perioadă de 14 zile, la care se mai adaugă o săptămână până autoritățile adoptă măsuri – fie ele de restricție, fie de relaxare. Biostatisticianul Octavian Jurma a explicat pentru GÂNDUL ce consecințe poate avea raportarea cu întârziere a incidenței, dar și cum se explică „explozia” de infectări din această perioadă.

„Probabil că dacă un contabil ar face asta, ar fi băgat la pușcărie, pentru că ar manipula datele firmei în așa fel încât, la un moment dat, soldul ar fi mai mare decât cel real. Aceste artificii contabile au falimentat firme mari. Aceste practici în contabilitate atrag investigații”, a declarat dr. Octavian Jurma, în exclusivitate pentru GÂNDUL.

Precizările cu privire la modaliatea de raportare a incidenței în România făcute de biostatisticianul Octavian Jurma vin în ziua în care România a înregistrat un număr-record de infectări în 24 de ore, respectiv 11.049 de cazuri noi de COVID-19 raportate oficial. Cu o zi în urmă, pe 27 septembrie, Bucureștiul înregistra aproape jumătate din cazurile noi COVID-19 din întreaga țară (Capitala – 2.599, România – 5.655).

Ce înseamnă incidența cazurilor COVID la mia de locuitori

Incidența cazurilor COVID calculată la mia de locuitori pe o perioadă de 14 zile este principalul indicator pandemic pe care autoritățile îl folosesc atunci când înăspresc sau relaxează măsurile de protecție.

Încă de la începutul pandemiei, specialiștii au arătat că virusul SARS-CoV-2 se răspândește exponențial, nu aritmetic. Mai exact, tulpina inițială a SARS-CoV-2 din Wuhan făcea ca o persoană infectată să îmbolnăvească alte 3-4. Ulterior, odată cu mutațiile apărute în 2021, tulpina Alfa (britanică) a dobîndit o transmitere accelerată: până la 6 cazuri de la un singur om infectat. Tulpina Delta este de două ori mai contagioasă decât tulpina din Wuhan: până la 9 cazuri de la o persoană infectată.

În timp ce SARS-CoV-2 tulpina Delta are o contagiozitate atât de ridicată – comparată de unii specialiști cu cea a varicelei (11 persoane de la 1 caz) – incidența reflectă realitatea epidemilogică din ultimele 14 zile.

Cum se raportează incidența oficială

Pentru că Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) din teritoriu nu pot aloca numărul de cazuri confirmate prin teste la nivel local în 24 de ore, autoritățile sanitare din România au luat decizia de a scădea ultimele 3 zile din incidența raportată oficial, zilnic, de Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Astfel, incidența raportată marți, 28 septembrie, este cea care reflectă „tabloul” epidemiologic de sâmbătă, 25 septembrie.

Din momentul în care este raportată incidența oficială, autoritățile locale au 48 de ore la dispoziție pentru a convoca Comitetele Județene pentru Situații de Urgență (CJSU), care propun măsuri de restricție sau de relaxare, în conformitate cu situația epidemiologică. Se ajunge astfel la o perioadă de 19 zile de când numărul de cazuri dintr-o zonă anume a început să crească sau să scadă. În general, mai durează o zi până când măsurile propuse de CJSU (CMBSU – pentru București) sunt adoptate sau puse în aplicare. Practic, autoritățile din România iau măsuri cu o întârziere de aproape 3 săptămâni în spatele frontului epidemiologic.

„Este o practică introdusă la sfârșitul anului trecut, este un mecanism foarte dubios. Și motivația este una dubioasă, respective aceea că în felul ăsta se raportează corect incidența la nivel național – deși, de multe ori, la nivel național nu este nicio măsură, nicio consecință legal atașată de incidența națională. În schimb, asta a dat peste cap raportările din județe și a creat posibilitatea, automat, să se aplatizeze curba”, a declarat dr. Octavian Jurma.

Cum se calculează incidența în UE față de România

Octavian Jurna este unul dintre cei care au participat la discuțiile cu privire la recalcularea incidenței, atunci când eram consilier onorific la Ministerul Sănătății, în timpul lui Vlad Voiculescu. El explică de ce România ar trebui să schimbe modul în care se calculează rata de incidență.

”Ideea era să aducem felul în care se calculează incidența din România la modalitatea în care se calculează în restul Europei. Acolo, toată lumea folosește incidența cazurilor la 100.000 de locuitori. Numai noi suntem cu asta la 1.000. Eu am subestimat reaua-credință a celor care doresc să mențină controlul incidenței. Pentru că, prin controlul incidenței se controlează răspunsul la pandemie la nivel local”, spune Jurma.

Cercetătorul explică și cum s-a ajuns la raportarea ratei de incidență care ia în calcul 14 zile din care se scad ultimele trei zile ale momentului raportării.

”Ei au profitat de faptul că au renunțat la focare (n.r. – până la începutul lui 2021 cazurile din focarele COVID erau scăzute din calcului incidenței în ideea că focarele sunt controlate din punct de vedere epidemiologic).

O manipulare era să se extragă cazuri aleatorii din focare și incidența cumulată în 14 zile era trasă în mod artificial în jos. (În prezent – n.r.) ca să obțină o anumită incidență, au zis: ok, o mutăm cu 3 zile în spate, că, vezi-Doamne, DSP-urile n-au timp să aloce cazurile. Și atunci, incidența care raporta peste 3 zile va include cazurile pe care azi nu le-ar fi putut raporta cei de la DSP. Justificarea este că DSP-urile n-au timp în 24 de ore să aloce toate cazurile.

Deci, incidența pe care o vedem noi acum e, de fapt, de acum 3 zile. Azi o să aflăm, de exemplu, cât era incidența din momentul Congresului (PNL – n.r.)”, a afirmat dr. Octavian Jurma.

Explicația pentru care măsurile autorităților sunt mereu tardive

Biostatisticianul arată că raportatea cu întârziere a incidenței oficiale se răsfrânge direct asupra capacității de reacție a autorităților.

„Asta este o decizie deliberată. Noi raportăm, de fapt, cu o întârziere de 17 zile. Și asta face ca și măsurile să fie mereu tardive, mult în spatele frontului epidemiologic. De aceea lumea (statele – n.r.) nu lasă pandemia să treacă peste 3 la mie, pentru că dublarea (numărului de infectări – n.r.) este aceeași. Dar una e dacă ți se dublează de la 100 la 200 de cazuri pe zi, iar alta e dacă se dublează de la 1.000 la 2.000 sau de la 10.000 la 20.000. Pentru pandemie e același lucru, pentru că e aceeași matematică. Pandemiei nu-i pasă dacă ai locuri în spitale, dacă o lași să se ducă, se duce cât este «oferta». (…) faptul că ei se întrunesc la 2-3 zile după incidența oficială, care e raportată intenționat cu 3 zile mai târziu (are impact – n.r.) mai ales la școli”, afirmă dr. Octavian Jurma.

Cercetătorul este de părere că factorul incidenței este folosit în mod deliberat de autoritățile centrale sau de cele locale. Un exemplu este Congresul PNL din weekend-ul trecut, numărul de infectări regăsindu-se în raportarea de marți. Acest tip de alocări de cazuri dă peste cap statisticile, dar și raportările internaționale.

„Mai e o problemă: ceea ce nu se alocă, nu se numără. Ei au dat 3 zile pentru alocare, dar dacă un județ nu are «chef» de o incidență mare…În județe se efectuează 3-4 teste la nivel de localitate.

Este imposibil, realistic vorbind, ca multe localități să ajungă vreodată la 6 la mie, dacă nu se depistează un focar. Și atunci, când se depistează câteva zeci de cazuri într-un sat de câteva mii de locuitori, incidența este împinsă la 6 la mie de pe o zi pe alta. Tu poți să ai 50 la mie, dar trei zile raportezi în continuare zero la mie. Ați văzut, în București a fost o incidență care 5 zile s-a amânat pentru că aveam un eveniment care nu trebuia să fie deranjat.

Acum, mai există un «avantaj» – spun între ghilimele -, anume: când se vor aloca acele cazuri din București, ele se vor scădea din incidența națională. Numărul raportat pe București a fost introdus deja în incidența națională și atunci ei nu se mai duc în spate să corecteze, că dacă ar corecta ar ieși un haos și mai mare în bazele de date internaționale, (România – n.r) nu ar mai avea nicio credibilitate. Și atunci, (cazurile din București – n.r.) vor fi scăzute din totalul național, ca totalul să «puște»”, a mai spus Octavian Jurma.