Angajatul unuia dintre cele mai cunoscute holdinguri din România a obținut daune în instanță după un accident de muncă. Reprezentații companiei au încercat să ascundă incidentul | MOTIVARE

Unul dintre cele mai cunoscute holdinguri din România a fost dat în judecată de un angajat care a suferit, cu mai mulți ani în urmă, un accident de muncă. Astfel de evenimente nedorite afectează, uneori irecuperabil, viața celui accidentat, iar atunci când apar suspiciuni că angajatorul încearcă să ”mușamalizeze” incidentul, lupta se duce în instanță.

Procesul pe care Ioan N., muncitor necalificat, l-a intentat Internațional Alexander SRL – unul dintre cei mai mari transportatori din România, al cărui fondator și acționar este omul de afaceri Simion Ioan Apreutese, în timp ce soția sa, Loredana Apreutese, deține funcția de general manager – a avut ca punct de pornire un accident de muncă petrecut în luna noiembrie a anului 2017 și s-a judecat câțiva ani la Tribunalul Arad, această cauză fiind amânată de mai multe ori.

Amânările au avut ca motive studierea înscrisurilor depuse la dosar, administrarea probelor care au fost încuviințate, citarea martorilor, starea de urgență declanșată din cauza pandemiei de coronavirus, audierea martorilor sau efectuarea unor expertize, iar GÂNDUL prezintă informații din acest dosar, soluționat cu o decizie în favoarea muncitorului rănit, care a primit daune morale și un rest de indemnizație, după un an de judecată.

Angajatul firmei a solicitat instanței să dispună obligarea Internațional Alexander SRL la plata diferenței de 25% între indemnizația primită pentru încadrarea în concediu medical (75% din salariu) pentru boală obișnuită și indemnizația de 100% datorată pentru accident de muncă, dar și obligarea companiei la plata sumei de 50.000 de euro, în lei la cursul valutar din ziua plății, cu titlu de despăgubire pentru accidentul de muncă.

Un motostivuitor i-a trecut peste labele picioarelor

Ioan N. a lucrat ca muncitor necalificat la Internațional Alexander SRL, într-unul din depozitele companiei, iar pe data de 1 noiembrie 2017, în jurul orei 10.00, în timp ce căuta un coleg care să îl ajute la ridicarea unor paleți, a suferit un grav accident de muncă.

Un alt angajat, care conducea un motostivuitor, l-a călcat peste picioare, existând și trei martori care au fost prezenți la locul accidentului.

Imediat după incident, angajatul a intrat în stare de șoc din cauza durerii puternice, stivuitorul presându-i labele ambelor picioare, astfel că s-a prăbușit efectiv la pământ, pierzându-și pe loc echilibrul și, parțial, cunoștința. Unul dintre colegii de serviciu l-a transportat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Arad, dar a anunțat acolo că accidentul a survenit căderii unui dulap pe picioarele lui Ioan N.

La acel moment, Ioan N. se afla în imposibilitate de a anunța persoana responsabilă pentru protecția muncii, astfel că accidentul de muncă nu a fost anunțat.

Muncitorul necalificat a suferit ”o fractură fără deplasare de os navicular la piciorul stâng și durere acută la piciorul drept”. A fost internat în spital, pe data de 1 noiembrie 2017, iar în 8 noiembrie a fost supus unei intervenții chirurgicale la ambele picioare.

După ieșirea din spital, Ioan N. a stat aproximativ trei luni în concediu medical.

”Potrivit biletului de ieșire din spital, acesta a necesitat, o perioadă îndelungată de timp, toaletare și pansament la două zile, la nivelul piciorului stâng, antibiotice puternice și mers asistat cu sprijin parțial. Periodic, a fost la control, necesitând antibiotice pentru reducerea durerii resimțite, având dureri intense atât la nivelul piciorului stâng, cât și dureri de cap (cefalee) ca urmare a intervenției chirurgicale și a încercărilor de a-și reveni și de a putea merge normal din nou”, se menționează în motivarea instanței de judecată.

• Potrivit art. 175 din Codul muncii și art. 6 din Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă: ”(1) Angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă”.
• De asemenea, art. 177 din Codul muncii prevede că: ”(1) În cadrul propriilor responsabilități angajatorul va lua măsurile necesare pentru protejarea securității și sănătății salariaților, inclusiv pentru activitățile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare și pregătire, precum și pentru punerea în aplicare a organizării protecției muncii și mijloacelor necesare acesteia”.

Având în vedere faptul că Ioan N. desfășura muncă în depozit, Internațional Alexander SRL ”avea obligația de a-i asigura un echipament de protecție corespunzător, în special încălțămintea adecvată, al cărei rol era atât de a-l proteja de accidentare, cât și de a-i oferi un confort optim pentru o productivitate crescută”, se mai arată în motivare.

”Internațional Alexander SRL a omis să asigure tuturor angajaților din depozit echipamentul de lucru corespunzător”

Angajatul rănit la muncă a acuzat Internațional Alexander SRL că a omis să asigure tuturor angajaților din depozit echipamentul de lucru corespunzător, toți fiind nevoiți să își exercite atribuțiile de serviciu în lipsa încălțămintei adecvate, în condițiile în care ridicau paleți, stăteau o perioadă îndelungată de timp în picioare, manevrau utilaje.

Conform prevederilor securității și sănătății în muncă, orice lucrător care riscă accidentări ale picioarelor cauzate de căderi de obiecte sau materiale, sau de lucrul cu mase fierbinți sau foarte reci, trebuie să primească încălțăminte de securitate și protecție adecvată. Numai că Ioan N. nu a avut curajul să solicite șefului de depozit să îi acorde echipamentul necesar, întrucât îi era frică de faptul că l-ar putea concedia disciplinar și va pierde inclusiv ajutorul material ce urma să-l primească prin eventuala concediere.

”Toate aceste nereguli”, se mai arată în motivarea instanței, ”constituie încălcări grave ale legislației muncii, iar consecințele în ceea ce îl privește pe reclamant sunt cât se poate de traumatizante”.

Ioan N. a solicitat despăgubiri morale pentru suferința produsă după accidentul de muncă în care a fost implicat, ca urmare a neacordării de către firma la care lucra a echipamentelor de protecție adecvate, precizând și că:

• locuiește singur de mai mulți ani și este obișnuit să se îngrijească singur;
• după intervenția chirurgicală nu a putut să își facă de mâncare, curățenie și nici măcar să se spele;
• două săptămâni după intervenția chirurgicală nu a putut să se spele, fiind nevoit să își curețe corpul cu șervețele umede;
• când avea necesități fiziologice, trebuia să fie ajutat de un membru al familiei pentru a se deplasa până la toaletă și înapoi în pat;
• timp de mai bine de o lună după intervenția chirurgicală, a stat închis în casă cu ambele picioare întinse, fără a avea contact cu exteriorul;
• a avut nevoie de un tratament intensiv cu antibiotice puternice (tador, nurofen ș.a.), la început, câteva săptămâni, putându-se deplasa doar cu cârjele;
• resimte dureri puternice la nivelul piciorului stâng, nefiind vindecat complet, șchiopătează atunci când apar schimbări de climat și nu mai are posibilitatea să practice nici un sport.

Ioan N. a declarat, în fața instanței de judecată, că ”nu a cunoscut modul în care se codifică certificatele de concediul medical. În perioada în care a fost internat în spital, șeful de depozit a venit și i-a sugerat că, în situația în care dorește să își păstreze locul de muncă, cel mai bine ar fi să semneze o declarație prin care să își asume culpa pentru cele întâmplate”.

Având o situație financiară precară, a rămâne fără loc de muncă părea o perspectivă alarmantă, în contextul în care era internat în spital și suferise de curând o intervenție chirurgicală, ”motiv pentru care s-a văzut nevoit să semneze orice document se solicita”.

Cu toate acestea, după ce a revenit din concediul medical, lui Ioan N. i s-a solicitat să își dea demisia.

Cum s-a apărat Internațional Alexander SRL în fața instanței: ”Muncitorul este vinovat”

Reprezentanții Internațional Alexander SRL au susținut că raporturile de muncă dintre companie și Ioan N. au încetat din cauză că acesta și-a dat demisia și că informațiile prezentate de acesta în fața judecătorilor ar fi fost false, iar împrejurările în care s-a produs accidentul de muncă sunt ”cu totul altele”:

• Inițial, muncitorul a fost implicat în activități de manipulare a mărfurilor inclusiv prin utilizarea transpaleților manuali;
• la scurt timp, i s-au dat sarcini de serviciu cu un nivel scăzut de complexitate, muncitorul trebuind să mute ambalaje goale dintr-un loc în altul în zona instalației de spălat ambalaje din depozitul societății;
• muncitorul ar fi primit echipament de protecție, inclusiv încălțăminte corespunzătoare, semnând de primire la data de 4 mai 2017;
• încălțămintea de protecție primită era adecvată activității sale de manipulant marfă în depozitul logistic;
• încălțămintea de protecție acordată reclamantului era pe deplin corespunzătoare tipului de activitate desfășurată de acesta și implicit riscurilor de accidentare care ar fi putut sa apară în exercitarea acestei activități.

Prin urmare, accidentul de muncă ar fi avut loc, exclusiv, din vina lui Ioan N., pentru că, potrivit reprezentanților Internațional Alexander SRL:

• prin modul său de a acționa, reclamantul  a încălcat reguli elementare de protecție a muncii, acesta neavând voie să se afle în zona de acțiune a motostivuitorului la o distanță mai mică de 2,5 metri;
• reclamantul a încălcat și regula potrivit căreia trebuia să acorde prioritate utilajului în mișcare.

Acuzațiile la adresa lui Ioan N. au continuat.

”… reclamantul susține în mod neadevărat că după externarea din spital a trebuit să stea în casă mai bine de o lună cu picioarele întinse, având o mulțime de inconveniente. În realitate, fără a contesta că după externare reclamantul nu a fost în cea mai bună formă, pârâta arată că la 10 zile după externare, respectiv în data de 15 decembrie 2017, reclamantul a participat la petrecerea de final de an organizată de pârâtă, împreună cu alți aproximativ 200 de colegi. Deși reclamantul susține că a trebuit să ia tratamente cu antibiotice puternice (exemple în acest sens fiind tador sau nurofen, care este evident că nu se încadrează în categoria antibioticelor) aceasta nu l-a împiedicat să consume la respectiva petrecere băuturi alcoolice”, au ripostat reprezentanții Internațional Alexander SRL.

Muncitorul rănit: ”Reprezentanții societății au declarat altceva”

Pe data de 24 decembrie 2019, apărarea muncitorul accidentat a depus întâmpinare, contestând apărarea Internațional Alexander SRL:

• nu este adevărat că a avut doar atribuții legate de mutarea unor cutii goale de ambalaje, ci avea și alte atribuții, respectiv împreună cu trei colegi se ocupau de spălarea ambalajelor de plastic de diferite dimensiuni la utilajul de spălat și curățau ambalajele de plastic de diferite etichete (din fișa de instruire rezultă că a fost instruit inclusiv pentru operare la mașina de spălat ambalaje);
• este adevărat faptul că i s-au predat sandale ca echipament de protecție, însă consideră că dacă ar fi avut bocanci, ar fi fost mai protejat;
• pe data de 01.11.2017, motostivuitoristul i-a spus că îi cedează el trecerea, urmând să se pună în mișcare după ce Ioan N. ar fi trecut, însă nu a așteptat timp suficient și nu s-a asigurat, pornind motostivuitorul înainte ca acesta să aibă timp să se retragă din calea utilajului;
• Ioan N. nu a remarcat ca acesta să fi pornit cu semnale luminoase și acustice, fiind puțin credibil să se fi aruncat intenționat în fața unui motostivuitor în mișcare, cu semnalele pornite, pentru a fi accidentat.

Totodată, Ioan N. a mai spus că firma ”a profitat de naivitatea sa și nu a declarat accidentul de muncă”.

”Nu este adevărat că ar fi declarat că i-a căzut un dulap pe picior, reprezentanții societății fiind cei care au declarat altceva, respectiv cel care l-a însoțit la spital. De asemenea, nu este adevărat că ar fi afirmat că își asumă culpa pentru accident, angajatorul profitând de naivitatea reclamantului pentru a nu declara accidentul de muncă. Este adevărat faptul că după ce a fost externat din spital, reclamantul a participat la petrecerea de final de an, la insistențele colegilor, însă nu a consumat alcool și nu era încă refăcut după accident”, se mai arată în întâmpinare.

”În ceea ce privește gravitatea accidentului (…), diagnosticul a fost de fractură fără deplasare, respectiv la ambele picioare oasele s-au rupt, ceea ce a determinat și intervenția chirurgicală menționată în biletul de ieșire din spital. În același act medical este menționat și tratamentul de care a beneficiat și care a inclus și antibiotice. Așadar, actele medicale contrazic încercarea intimatei (n.red. Internațional Alexander SRL)  de minimizare a efectelor accidentului de muncă”, conform documentului citat.

”Internațional Alexander SRL avea obligația de a anunța accidentul”

Internațional Alexander SRL a susținut că accidentul de muncă s-a produs din vina lui Ioan N., dar se pune, totuși, întrebarea de ce nu a anunțat acest accident la autoritățile competente.

Din Raportul de expertiză întocmit de expertul judiciar rezultă faptul ”că nu se poate reține o culpă directă a angajatorului legată de respectarea legislației privind sănătatea și securitatea în muncă, însă din probele administrate până în prezent, la dosarul cauzei rezultă fără niciun dubiu faptul că în data de 01.11.2017 reclamantul a fost victima unui accident de muncă”.

• Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 319/2006, reprezintă accident de muncă vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicația acuta profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin trei zile calendaristice, invaliditate ori deces.
• Potrivit prevederilor art. 27 din Legea nr. 319/2006, Internațional Alexander SRL avea obligația de a anunța accidentul de muncă și de a lua toate măsurile pe care legea le impune în aceste împrejurări (inclusiv instructajul după revenirea la locul de muncă care, în mod evident, nu s-a efectuat). Chiar dacă angajatorul susține că a aflat mai târziu despre accidentul de muncă, avea obligația de a-l declara conform prevederilor legale și de a întocmi toată documentația necesară, inclusiv de a face declarațiile obligatorii la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Instanța de judecată a constat că ”evenimentul produs în data de 01.11.2017 întrunește condițiile pentru a fi încadrat ca accident de muncă”, iar Internațional Alexander SRL ”avea obligația de a demara cercetarea evenimentului, care are ca scop, potrivit art. 114 din HG nr. 1425/2006, stabilirea împrejurărilor și a cauzelor care au condus la producerea acestuia, a reglementărilor legale încălcate, a răspunderilor și a măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare și, respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului. Această obligație nu a fost îndeplinită, accidentul produs nu a fost cercetat de angajator și nici încadrat ca accident de muncă”.

Pe data de 9 februarie 2021, Tribunalul Arad – Secția a III-a Contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale – a decis că International Alexander SRL este ”bună de plată”, fiind obligată să îi plătească lui Ioan N. diferența de 5% dintre indemnizaţia primită pentru incapacitate temporară de muncă pentru boală obişnuită şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă în urma unui accident de muncă, dar și  suma de 5.000 euro, cu titlu de daune morale.

”Traumele psihice ale reclamantului s-au intensificat și din cauza faptului că, odată cu leziunile suferite, i s-a modificat statutul profesional și condițiile obișnuite de viață, dar i-au fost diminuate și posibilitățile de afirmare și manifestare în societate (a găti, a face curat, a se spăla, a se deplasa la toaletă). Ținând seama de aceste circumstanțe particulare ale cauzei, instanța apreciază rezonabil un cuantum al despăgubirilor de 5.000 euro, cu titlu de daune morale.

Pentru considerentele expuse, constatând că sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii civile a pârâtei, în temeiul art. 253 Codul muncii cu aplicarea art. 1385-1388 Cod civil, pârâta va fi obligată să plătească reclamantului suma de 5.000 (cinci mii) euro, cu titlu de daune morale, plătibilă în lei la cursul valutar de la data plății.

De asemenea, în temeiul art. 33 alin. 1 din Legea nr. 346/2002, instanța va obliga pârâta la plata către reclamant a diferenței de 5% dintre indemnizația primită pentru incapacitate temporară de muncă pentru boală obișnuită și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă în urma unui accident de muncă, pe perioada în care reclamantul s-a aflat în concediu pentru incapacitate temporară de muncă”, au mai precizat magistrații, în motivarea prezentată de GÂNDUL.