Curtea Constituţională a României a motivat decizia prin care a stabilit că există un conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR şi AUR. Astfel, judecătorii au precizat că blocarea de către Parlament a dezbaterii şi votării moţiunii reprezintă o încălcare a Constituţiei.
În opinia judecătorilor, blocarea de către Parlament a dezbaterii şi votării moţiunii reprezintă o încălcare a Constituţiei. CCR a stabilit că semnăturile pot fi depuse şi în copie, nu este obligatoriu să fie în original, iar preşedintele Camerei Deputaţilor trebuia să informeze Guvernul în ziua depunerii moţiunii, Birourile Permanente Reunite trebuiau să se întrunească şi să stabilească un calendar pentru parcursul parlamentar al moţiunii, iar moţiunea de cenzură trebuia dezbătută şi votată cu celeritate în Parlament.
„Acțiunea Parlamentului de a tergiversa întreaga procedură a moțiunii de cenzură, cu consecința punerii Guvernului în situația de a nu-și mai putea realiza în condiții optime rolul său constituțional și a prelungirii stării de incertitudine politică și juridică, reprezintă o rupere a relației de echilibru care trebuie să existe între puterile statului.”
În plus, prin faptul că BPR-urile au stabilit data de 9 septembrie pentru prezentarea moţiunii în Parlament, a fost încălcat Regulamentul şedinţelor comune, care precizează că această prezentare se face în 5 zile. În acest caz, termenul ar fi fost 5 septembrie:
”Inabilitatea Birourilor permanente reunite şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor de a ordona această procedură în condiţiile unor tensiuni politice intrainstituţionale a generat o stare generală de confuzie juridică (…) afectându-se stabilitatea şi funcţionalitatea raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern.
Starea de confuzie juridică a determinat ca moţiunea de cenzură, deşi prezentată în data de 9 septembrie 2021, să nu fi fost dezbătută nici până la data pronunţării prezentei decizii”.
BPR-urile sunt vinovate şi de faptul că au refuzat, prin nerealizarea cvorumului de către PNL şi PSD, să ia act de depunerea moţiunii de cenzură, astfel încât aceasta să poată fi transmisă plenului comun pentru dezbatere şi vot, mai arată CCR:
”În acest context, trebuie observat şi faptul că acest conflict nu vizează numai perioada 3-7 septembrie 2021, ci este un conflict actual pentru că nici până astăzi Parlamentul nu a stabilit data la care trebuie dezbătută moţiunea de cenzură, sens în care încalcă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la art.113 din Constituţie, potrivit căreia tergiversarea procedurii este incompatibilă cu natura acestui instrument de control parlamentar, astfel că o obligaţie extra legem în spiritul cooperării loiale dintre autorităţi trebuie realizată într-un ritm adecvat menit să evite incertitudinea juridică prin raportare la finalitatea sa”.
”Raportat la cauza de faţă, Curtea constată că acest conflict nu a fost generat de însăşi faptul depunerii moţiunii de cenzură, ci de acţiunile ulterioare incoerente ale Parlamentului, care, în final, a reuşit să comunice Guvernului moţiunea de cenzură şi să asigure condiţiile necesare prezentării ei.
De aceea, remediul juridic nu este cel al încetării procedurii de control parlamentar, ci, din contră, al continuării procedurii odată demarate.
Aşadar, Parlamentul urmează să dezbată moţiunea de cenzură depusă şi să îşi exprime poziţia prin vot asupra acesteia cu respectarea exigenţelor constituţionale şi regulamentare şi aplicarea principiului loialităţii constituţionale. În acest sens, Parlamentul va ţine seama de natura moţiunii de cenzură, care impune o anumită celeritate a procedurii de dezbatere a acesteia; astfel, ea urmează a fi dezbătută într-un interval de timp şi ritm adecvate menite să evite incertitudinea juridică prin raportare la finalitatea sa”.