Hoții care au furat seifurile cu jumătate de milion de euro din casa șefului Fiscului din Oțelul Roșu sunt considerați de autorități drept unii dintre cei mai mari spărgători de case din România.
Timp de patru ani, din 2013 și până în 2017, când a fost destructurată la capătul unei acțiuni coordonate de procurorii DIICOT, banda originară din Timișoara și cunoscută drept „echipa lui Pășan” a reușit să dea nu mai puțin de 23 de spargeri, cu prejudicii în bani și bijuterii de sute de mii de euro. Hoții au jefuit sedii de firmă, case de schimb valutar, dar și locuințele unor oameni de succes, despre care știau că își țin banii în casă.
Așa a fost și cazul lui Petru Lupșac, un şef al Fiscului din orașul Oțelul Roșu, județul Caraș-Severin. Lovitura evaluată la jumătate la milion de euro a fost pusă la cale după ce le-a atras atenția spărgătorilor mai mult din întâmplare. Anchetatorii au stabilit că, absolut din întâmplare, un hoț care se afla într-o sală de jocuri a auzit o discuție între doi bărbați, dintre care unul tocmai rămăsese fără bani.
Atunci, un amic, i-a recomandat să-l sune pe Lupșac. Acesta a considerat că este o idee bună și l-a contactat pe șeful Fiscului pe Facebook, însă bărbatul i-a răspuns că nu-l poate ajuta, deoarece se află în Thailanda, împreună cu familia.
După ce a verificat personal informația, hoțul l-a contactat pe Ion Pășan, din Timișoara, pe care l-a chemat la Oțelul Roșu, mai ales că Lupșac se lăudase că are în casă 500.000 de euro, bani pe care intenționează să-i investească.
Până când Pășan și renumita lui echipă au ajuns în oraș, hoțul luase deja legătura cu un fost angajat al proprietarului, care avea date despre locul în care acesta își ține averea.
În seara jafului, în timp ce unul dintre hoţi a rămas să supravegheze zona, patru indivizi au intrat în casa șefului Fiscului folosind chei potrivite și au mers direct în dormitorul soților Lupșac, unde știau că, într-un dulap, există un seif mobil, de mici dimensiuni. Aceștia au plecat cu seiful și, după ce l-au deschis, au găsit înăuntru în jur de 4.000 euro, 150 de grame de bijuterii din aur, două chei de BMW X6, dar şi telecomanda de la garaj.
După două seri, pentru că aveau telecomanda de la garaj, hoţii s-au întors în Oţelu Roşu fără să-l mai anunțe pe cel care le-a dat pontul. Astfel, după ce au studiat cu o seară înainte zona, au intrat în garaj şi au furat seiful, pe care l-au urcat într-un microbuz Mercedes Sprinter. Cu banii pe care i-au găsit în seiful mare, suma totală furată din casa șefului de Fisc a urcat la aproape jumătate de milion de euro.
Pe lângă paguba provocată de furtul banilor, spargerea vilei sale i-a adus lui Petru Lupșac și probleme de altă natură. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns că a rămas fără 500.000 de euro, acesta a intrat și în atenția Agenției Naționale de Integritate (ANI) și s-a trezit cercetat penal pentru fals în declarații, în legătură cu averea deținută în realitate și cea trecută declarația dată, pe propria răspundere, în calitate de funcționar public.
În urma unui proces care a durat ani întregi, instanța a anulat raportul ANI, după ce a arătat că cea mai mare parte din averea deținută este justificată, dispunându-se confiscarea sumei de 208.564 lei, reprezentând valoarea depunerilor efectuate de terţe persoane în conturile familiei Lupşac.
În recurs, însă, instanța supremă a decis, în iunie 2021, confiscarea sumei de 390.000 de lei de la Lupșac. Într-un alt proces, fostul şef al Fiscului din Oțelul Roșu a fost achitat pentru acuzația de fals în declaraţii, după ce a demonstrat că a vândut pălincă, prune, mere şi fân în valoare de 218.000 de lei.
Anchetatorii DIICOT care au reușit să anihileze echipa lui Ion Pășan l-au prezentat pe acesta drept un individ cu studii superioare, absolvent al Facultății de Agronomie din Timișoara, care reușise să racoleze cei mai buni hoți, între care și un fost coleg de facultate. Pentru unele lovituri, spun achetatorii, Pășan a adus inclusiv români plecați la furat în străinătate, în condițiile în care „era de lucru în România”.
Ca mod de operare, oamenii lui Pășan culegeau informații despre averile și programul obișnuit al viitoarelor victime și făceau o hartă a locului faptei. Informațiile erau obținute după zile în șir de monitorizări și filaje repetate ale locațiilor, cât și prin atragerea unor persoane din anturajul proprietarilor sau a persoanelor care aveau acces în locațiile vizate.
Ulterior, erau procurate sculele necesare, în funcție de specificul loviturii. În acest sens, potrivit anchetatorilor, la toate furturile au fost folosite instrumente specializate, care s-au găsit în urma perchezițiilor făcute în locuințele sau în automobilele suspecților. Este vorba despre leviere, baroase, șurubelnițe, patente, clești, mașini de găurit, unelte de lăcătușerie (sfărâmătoare de încuietori, spărgătoare pentru blindaj) toate numai bune pentru a fi utilizate la efracție.
„După obținerea tututor datelor și informațiilor și după ce se asigurau că victimele nu se află în zona de operațiuni, membrii grupului infracțional săvârșeau sustragerile acționând, de regulă, împreună, pentru a da eficiență activității de localizare a bunurilor și valorilor și de sustragere a acestora.
Astfel, din înregistrările camerelor de supraveghere amplasate la locul faptelor sau în proximitatea acestora, a rezultat că sustragerile s-au consumat în intervale scurte de timp și au presupus participarea concomitentă a membrilor grupului; de asemenea, în timpul sustragerilor, de regulă, unul dintre membrii grupului aștepta în autoturismul utilizat pentru deplasare, pentru a putea asigura scăparea celorlați membri în cazul în care ar fi fost surprinsi de apariția intempestivă a unor persoane sau a forțelor de ordine”, se arată în motivarea deciziei de condamnare, întocmită de magistrații Tribunalului Timiș.
În plus, pentru a nu fi localizați sau interceptați, hoții foloseau, pentru comunicare, stații emisie-recepție și își lăsau telefoanele acasă.
Cu toate că evitau actele de violență, membrii grupului au încercat, la un moment dat, să omoare un agent de poliție care pornise pe urmele lor.
Conform magistraților, în noaptea de 12 spre 13 februarie 2017, „după comiterea mai multor spargeri, pentru a se sutrage pe sine și pe ceilalți membri ai grupului infracțional organizat de la tragerea la răspundere penală, a condus autoturismul marca Audi A6, Break cu numărul fals de înmaticulare, cu mare viteză, în direcția agentului de poliție …, aflat într-o autospecială de serviciu, fapt care l-a determinat pe acesta din urmă să efectuaeze o manevră periculoasă de ieșire în decor, pentru evitarea lovirii cu consecința unei posibile puneri în primejdie a vieții”, au arătat judecătorii.
Membrii grupării ar fi spart, în trei ani, vile si apartamente din judetele Timiș, Caraș-Severin, Arad și Mehedinti, dar si un număr mare de sedii de firme.
În dosarul hoților de lux din Timișoara au fost condamnate 14 persoane, care au primit pedepse cuprinse între 19 ani și doi ani patru luni de închisoare, însumând, în total, peste 70 de ani de detenție.
Cea mai mare pedeapsă a fost primită de Ciprian Câmpean, considerat liderul absolut al bandei, care a fost condamnat la 19 ani, trei luni și 10 zile de detenție.