Premierul desemnat Dacian Cioloș a depus, luni, în Parlament, lista cu candidații propuși să formeze noul Cabinet și programul de guvernare elaborat, care au fost validate, duminică seara în ședința Comitetului Politic al Uniunii Salvați România (USR), după ce Guvernul Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură. Odată demarată procedura constituțională, rezultatul poate fi instalarea unui Guvern cu puteri depline sau reluarea consultărilor pentru o nouă propuneri, iar dacă și aceasta eșuează, se poate ajunge la dizovarea Legislativului și alegeri anticipate.
UPDATE ORA 20.00 – Votul pentru guvernul Cioloș va fi dat miercuri, la ora 10:00, în plenul reunit al Parlamentului. USR a depus luni în Parlament lista de miniștri și forma finală a programului de guvernare. Audierile miniștrilor propuși ar urma să aibă loc marți, iar votul pentru Guvern se va desfășura miercuri la ora 10:00.
UPDATE ORA 17:40: Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se reunesc luni, de la ora 18:00, pentru a stabili calendarul de învestire a Cabinetului propus de premierul desemnat, Dacian Cioloş. Potrivit unor surse parlamentare, citate de Agerpres, candidații propuși de liderul USR PLUS pentru funcţiile de miniştri ar urma să fie audiați de comisiile specializate marţi, iar miercuri au urma să aiba loc ședința plenului reunit al Parlamentului, care ar urma să voteze dacă vom avea sau nu un nou Guverm cu puteri depline și un nou program de guvernare.
UPDATE ORA 12:14: Dacian Cioloș, premierul desemnat, a declarat, după ce a depus lista cu miniștrii propuși și dorma finală a programului de guvernare, că procedurile privind formarea unui nou Cabinet trebuie să se desfășoare rapid.
„Am depus astăzi o listă de miniștri pentru un guvern monocolor al USR și ancorat în strucutr politică a partidului pentru că nu e momentul pentru un experiment. Am vrut sî ne pregătim în așa fel încât să fim gata, dacă Guvernul trece, să putem să începem guvernarea imediat, fără alte complicații administrative”, a spus Dacian Cioloș.
„Avem nevoie, în cazul în care acest Guvern trece, de oameni care să răspundă rapid nevoilor politice și care să-și asume măsurile dificile care urmează. Și ala cum v-am spus de la început, noi suntem pregătiți să ne asumăm aceste măsuri dificile, pentru că, din păcate, suntem într-un moment în care nu ne mai permitem să pierdem nicio secundă, avem nevoie d eun Executiv capabil să își asume în fiecare minut deciziile nesecare și să poată să acționeze imediat”, a afirmat premierul desemnat.
Dacian Cioloș a admis că „programul de guvernare poate să pară dur, dar în situații exccepționale e nevoie de măsuri execpționale”. Potrivit premierului desemnat, prioritățile Guvernului propus de USR sunt criza sanitară – „mor zilnic oameni”, criza energetică și PNRR-ul și reformele incluse, în care în mod evident România are nevoie.
„Sperăm ca forțele politice din Parlament să înțeleagă urgența și să acționeze cu bună credință. Noi am acționat cu bună credință, cu onestitate și cu transparență de la început, fără să facem jocuri politice, fără să încercăm să profităm în vreun fel sau altul prin speculații de acest moment. Și vreau să îi asigur pe colegii din Parlemnt că vom acționa în continuare cu onestitate, nu avem nici cea mai mică intenție să deschidem o confruntare politicianistă în Parlament doar de dragul disputei, ca să câștigăm puncte politice, evident fiecare dintre ei va vota cu propria conștiință și sper ca fiecare dintre ei să se gândească de două ori când vor vota și când vor decide dacă vor trece sau nu guvernul pe care îl prezentăm”, a explicat Dacian Cioloș.
Liderul USR a mai spus că speră ca audierile și votul privind Cabinetul propus să fie organizate chiar săptămâna aceasta.
„Spre ca Birourile permanente reunite ale camerelor să ia această decizie, pentru că noi suntem gata să tranșăm, dacă acest Guvern va trece, să ne apucăm de treabă cât mai repede”, a spus Dacian Cioloș.
Președintele USR, Dacian Cioloș, desemnat de către Klaus Iohannis candidat pentru funcția de premier, și-a ales echipa de 18 colegi împreună cu care vrea să formeze un nou Cabinet, iar propunerile și programul de guvernare, validate de forurile formațiunii, sunt depuse în Parlament, singura instanță abilitată să acorde votul de încredere.
„USR este singurul partid care și-a asumat responsabilitatea guvernării și a venit cu plan concret de soluții și măsuri pentru combaterea pandemiei, rezolvarea crizei prețurilor și pentru punerea în aplicare a reformelor din PNRR. În plin val patru al pandemiei de COVID-19, România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline și acesta a fost obiectivul nostru, exprimat clar din momentul negocierilor pentru formarea noului executiv. Sperăm ca, în ultimul ceas, toate partidele parlamentare să dea dovada de responsabilitate și să nu mai prelungească actuala criza politică”, au transmis reprezentanții USR duminică seara, după ce Comitetul Politic al USR a validat lista de miniștri și programul de guvernare, discutate și agreate anterior în Biroul Național al USR.
Câteva dintre numele de pe lista prședintelui USR s-au regăsit în Guvernul Cîțu, care a fost demis și cu ajutorul voturilor USR. Fostul vicepremier Dan Barna ar urma să primească portofoliul Externelor, iar alți cinci foști miniștri ar urma să își reia mandatele, respectiv Claudiu Năsui la Economie, Stelian Ion la Justiție, Cristian Ghinea la Investiții și Proiecte Europene, Cătălin Drulă la Transporturi și Ioana Mihăilă la Sănătate.
Actualul Cabinet demis are 13 membri, alături de premier, dintre care șase, inclusiv Florin Cîțu, au un al doilea mandat interimar, după revocarea lui Stelian Ion, respectiv demisiile depuse de ministrii USR de mai sus.
Guvernul propus de Dacian Cioloș:
USR a transmis duminică și scurte paragrafe cu CV-urile miniștrilor propuși, dar și programul de guvernare cu care se prezintă în fața aleșilor.
Premierul desemnat, Dacian Cioloș, a declarat că va merge în Parlament pentru a cere votul de încredere pentru formarea unui Guvern monocolor USR, pentru că România are nevoie urgentă de măsuri pe care doar un executiv cu drepturi depline le poate îndeplini. El conștientizează că un Guvern minoritar este foarte fragil și poate fi oricând dărâmat, însă mizează pe responsabilitatea politicienilor față de cetățenii care i-au trimis în Parlament.
După ce Parlamentul retrage încrederea acordată Guvermului, prin votarea unei moțiuni de cenzură – cum s-a întâmplat marți, 5 octombrie, în cazul Cabinetului Cîțu, – Constituția prevede ca președintele să desemneze un alt candidat pentru funcția de premier, ceea ce Klaus Iohannis a făcut luni, 11 octombrie, după consultări politice, iar premieriul desemnat are termen de 10 zile să propună aleșilor un program de guvernare și un Cabinet.
Biroul Permanent al Senatului se reunește luni la ora 12:00, iar al Camerei Deputaților, la ora 13:30, conform programelor de lucru publicate.
Desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, conform art. 103 din Constituție, se face în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, se prevede în legea fundamentală.
După această etapă, conform Regulamentului comun al celor două camere, se aplică procedura privind acordarea încrederii pentru un nou guvern:
Art. 87: Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea şi difuzarea către deputaţi şi senatori a programului şi listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru.
Art. 88. (1) Birourile permanente, în condiţiile art. 15, stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaţilor şi senatorilor.
(2) Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, înscris în lista Guvernului, va fi audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru.
(3) În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele două birouri permanente care dispun difuzarea lor deputaţilor şi senatorilor.
(4) Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcţia de ministru, respectiva persoană va fi audiată conform alineatelor precedente, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.
În cazul favorabil, confor, art. 92, „Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului”.
Dacă nu, se reia procedura iar președintele poate desemna un nou premier.
În cazul în care eșuează în votarea unui nou Executiv, președintele poate demara procedura de dizolvare a Legislativului, urmată implicit de alegeri anticipate.
Confort art. 89 din Constituție, „ După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.
În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, se arată în Constituție.
Potrivit art 110 din Constituție, Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) – până la validarea alegerilor general – şi (2) – cand e demis prin retragerea încrederii – îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
La articolul 63, legea fundamentală prevede procedura pentru alegeri anticipate:
ARTICOLUL 63 Durata mandatului
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.