Aproximativ 10.000 de muncitori din afara Uniunii Europene, majoritatea asiatici, lucrează în industria ospitalității din România, spune Ion Biriș, președintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA).
Pe lângă reducerea activității, ca urmare a pandemiei de COVID-19, sectorul HoReCa se confruntă cu o altă problemă gravă, încă dinaintea pandemiei: lipsa de personal, arată economica.net.
După cum arată Ion Biriș, cei mai mulți dintre angajații din afara UE care lucrează în acest sector provin din Nepal, Vietnam și Sri Lanka.
În medie, un astfel de angajat câștigă între 500 și 700 de euro net pe lună, la care se adaugă cazarea gratuită.
„Salariile acestora sunt de 5-700 de euro net, cazarea şi cele câteva mii de euro aducerea lor în România. Problema este că legislaţia nu ne securitizează, iar muncitorii pot schimba angajatorul în câteva luni. Estimativ, căci nu avem un număr exact, industria HoReCa a absorbit până acum în jurul a 10.000 de angajați din țări Non-UE. Majoritatea lanțurilor mari hoteliere din Bucureşti, dar şi din alte oraşe mari, precum şi restaurante au apelat la importul de forță de muncă. Condițiile pentru importul de personal sunt încă foarte greoaie, astfel că anagajaţii sunt în număr mic față de deficitul enorm ce trebuie acoperit, ajuns astăzi la peste 50.000 de oameni”, spune Biriş.
Reprezentantul HORA spune că pandemia a contribuit foarte mult la criza cu care se confruntă sectorul ospitalității din România. Potrivit lui Biriș, pandemia a indus sentimente de nesiguranță în rândul angajaților din această industrie, determinându-i pe mulți să se reprofileze.
De aceea, industria HoReCa lucrează cu o organigramă de cel mult 80%, iar locurile libere nu pot fi completate foarte rapid pentru că Ministerul de Externe eliberează cel mult 3.000 de permise de muncă.
De aceea, aducerea unui muncitor din afara Uniunii Europene durează în jur de șase luni.
La toate acestea se adaugă marile probleme de fond ale industriei: pandemia care a condus la reducerea vânzărilor cu 30%-40% numai în luna octombrie 2021.
„Noi supravieţuim pentru că am primit ajutoarele de la stat cu plata şomajului tehnic şi suspendarea taxelor către stat pe durata stării de alertă. Dar după ridicarea acesteia vor începe într-adevăr problemele.În plus, analiza dosarelor pentru proiectul 20% – compensare de la stat de 20% din diferenţa dintre cifrele de afaceri din 2019 şi din 2020 – avansează foarte greu. S-au înscris peste 10.000 de companii, iar sumele solicitate sunt între 8.000 și 2.000.000 de lei. Dintre, acestea, circa 2.000 de companii au fost până acum respinse, 6.400 admise, 700 încă în curs de evaluare și încă 1.200 neevaluate. Dar aceste ajutoare nu au venit şi fără ele nu ştim cât mai rezistăm”, spune Ion Biriş.