Daniel Dăianu: Urmează o iarnă foarte dificilă sanitar, economic, social, o iarnă a suferinței pentru numeroși cetățeni. Estimări pentru 2022

Economistul Daniel Dăianu, membru titular al Academiei Române și președintele Consiliului Fiscal, estimează că în primul trimestru de anul viitor, creșterea economică va încetini, din cauza noului val al pandemiei, iar iarna care se apropie va fi una „foarte foarte dificilă sanitar, economic, social, o iarnă a suferinței pentru numeroși cetățeni”.

 „Pandemia încă răvășește teribil lumea, dar acolo unde rata de vaccinare este înaltă (țările dezvoltate), se poate spune că razboiul va fi câștigat nu peste mult timp. Covid-19 nu va dispărea, însă cu rate de vaccinare înalte și cu practici cu ajutorul cărora omenirea a învins alte boli epidemice (poliomielita, variola, etc) se va razbi și vor fi ținuți la distanță eventuali mutanți”, consideră academicianul Daniel Dăianu, într-un amplu interviu pentru Hotnews.

Creșterea economică se va diminua

„Încetinirea creșterii PIB în marile economii va accentua ceea ce era oricum inevitabil in Romania: o diminuare a creșterii economice la 4-4,5% în anii următori, față de un rebound al PIB de peste 7% în 2021”, a explicat Daniel Dăianu.

Potrivit academicianului, această dinamică este de judecat în raport cu două forțe ce acționează în sens contrar: o forță de potențare a creșterii, care este PNRR, dar „este de văzut însă cât va fi acest program de amplu și viguros fructficat”, și o forță cu efect contractionist: nevoia de consolidare bugetară, de reducere a deficitului bugetar la circa 3% în perspectiva lui 2024 –pentru a preveni intrarea într-o capcană a îndatorării.

„Esențial este să avem un guvern cu atribuții depline”

Economistul precizează că starea economiei depinde de construcția bugetară și de existența unui Guvern cu susținere parlamentară.

„Starea economiei românești depinde însă în principal de gospodărirea de acasă: dacă vom avea un buget realist, credibil, pentru 2022; dacă punem în aplicare PNRR în mod serios, ceea ce înseamnă să nu ne rezumăm la a primi prefinanțare de 3,7 miliarde euro și să uitam de reforme și proiecte necesare, majore ; o bună conlucrare între politica bugetară și cea a BNR, aranjamente financiare cu BCE și instituții financiare internationale, un bun dialog între partenerii sociali (guvern, cercuri de afaceri, sindicate). În fine, depinde de existența unui guvern cu susținere parlamentară clară, care să inspire încredere pe plan intern (aici este de redus un deficit acutizat în anii pandemiei) și extern. Este bine că agențiile de rating nu au înrăutățit perspectiva României”, a declarat Daniel Dăianu.

„Creșterea economică va încetini în primul trimestru din cauza noului val al pandemiei. Va încetini în anul ce vine, cum am mentionat, întrucât 2021 este anul unui rebound puternic după perioada de lockdown din 2020; survine și mersul pandemiei cu valuri successive foarte urâte în România, o iarnă foarte dificilă sanitar, economic, social, o iarnă a suferinței pentru numeroși cetățeni”, a spus economistul.

„Inflația se va situa probabil nu mult diferit de nivelul de la finele lui 2021 în primul trimestru din 2022 fiind influențată de efecte de rundă a doua și a treia ale creșterii prețurilor la energie, dificultăți în aprovizionarea cu materii prime și alte produse. BNR va apăra stabilitatea leului. Esențial este să avem un guvern cu atribuții depline, adică un buget realist și credibil care să lucreze bine cu BNR și partenerii de dialog economic și social”, a precizat Daniel Dăianu, pentru Hotnews.

După mai bine de o lună de când Guvernul Cîțu a fost demis, prin moțiune de cenzură, România este la a treia încercare de formare a unui nou Guvern. Consiliul Politic Naţional al Partidului Social-Democrat a decis începerea negocierilor cu Partidul Național Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România şi minorităţi pentru alcătuirea unui guvern, a anunţat, luni, prim-vicepreşedintele social-democrat Sorin Grindeanu, care a detaliat o parte dintre măsurile pe care PSD le va propune în discuțiile cu potențialii parteneri de guvernare.

Și PNL are programată luni o ședință a conducerii partidului, de la ora 19:00, în care ar urma să discute cu cine formează majoritatea, cu PSD sau cu USR, după cum a anunțat Florin Cîțu. Șeful statului precizase joi seara că așteaptă să se concretizeze o majoritate înainte de a organiza consultări.

Pentru a putea fi investit, Guvernul trebuie să primească cel puțin 234 de voturi, majoritatea din Legislativ, iar PNL, cu UDMR și minoritățile nu însumau acest număr de mandate. PSD are cele mai multe mandate, 157, în cele două Camerele ale Parlamentului.

În urma retragerilor recente, PNL mai are în Camera Deputaților 81 de membri în grupul parlamentar, conform datelor oficiale publicate pe site-urile celor două camere, care nu includ toate dezafilierile anunțate în spațiul public. Și de la Senat a părăsit grupul un liberal, Ion Iordache, rămânând 39 de membri.