Justiția de Disneyland

În timp ce politicienii se frământă să formeze un guvern roșu-galben care, zice-se, va salva țara de la colapsul sanitar și economic, pe mine mă deranjează că Justiția e lăsată la urma tuturor priorităților. Și asta nu e bine deloc. PSD nu vrea Justiția, vrea Finanțele. PNL vrea Justiția, dar nu știe ce o să facă cu ea și pentru ea, așa că pe palierul ăsta împărțeala convine tuturor.

Eu mă uit, însă, în interiorul sistemului judiciar și văd că și aici este o criză. În primul rând de resursă umană, de profesioniști care au părăsit sistemul, cel mai adesea prin pensionare. Pe lângă puținii profesioniști rămași, cel puțin la parchete e nevoie și de niscaiva polițiști judiciariști care să ajute în anchete. Mai puțin DNA-ul, unde procurorii și-au consacrat de multă vreme propria poliție judiciară.

Așa se face că la DIICOT – atunci când sunt cereri către poliție -, pe lângă cei care chiar au expertiză și lucrează de ani buni dosare de competență complexă precum cea a DIICOT, li se dă OK-ul pentru detașare și unor tinerei aflați la început de drum care ajung în vârf, pe salarii duble, doar prin voce, talent și o proptea la timpul ei. Căci, la grămadă, unul cu pile nu se pune, nu se vede din avion. Nu mai punem că și Poliției Române îi convine să plaseze în alte instituții astfel de ”fluturași” mai puțin pricepuți, decât să dea din arsenalul împuținat al profesioniștilor lor. Și uite așa, unii ajung să o ducă bine în acest joc al dezechilibrelor! Totul e să ai propteaua și să o folosești la momentul oportun!

Recent, împreună cu colegul meu Adrian Artene, am devoalat publicului cazul unei tinere polițiste pe care unii colegi o alintă Minnie. Pentru că fetei chiar îi stă bine în ținută de Minnie, poză postată chiar de domnișoara în cauză pe FB-ul personal. Dar una e o vacanță la Disneyland și alta e să ajungi în vacanță pentru șase ani la DIICOT!  Frumușică fata, nimic de zis, dar… locul ei nu era acolo. Cum a aterizat în DIICOT, pentru șase ani și cu un salariu de 12.000 lei lunar, am dezvăluit.

Ce s-a întâmplat după dezvăluiri? Nimic. Așa au ajuns instituțiile statului să trateze presa. Cu silenzio stampa sau sictir. Conducerea interimară a DIICOT nu a făcut altceva decât să citească ce am semnalat și să lase timpul să treacă fără a pune lucrurile în matca lor. Fără a cere încetarea detașării acestei domnișoare pentru a lua din poliție, în locul ei, un ofițer pregătit, cu background în lucrul pe dosare de crimă organizată. Asta m-a făcut să aștept o vreme ca să văd dacă DIICOT va redresa situația sau o va proteja în continuare pe “pupila” unui procuror din DIICOT cu soția procuror la CSM, filieră folosită pentru realizarea acestei detașări.

De altfel, nu numai la DIICOT se practică astfel de detașări cu dedicație. Se practică și la alte parchete, chiar și militare. Că doar nu am uitat cum îi cerea procurorul militar Pârlog fostului ministru Velea să detașeze o polițistă cu care mai lucrase, făcându-i acesteia un portret plin de calități, mai ceva ca cel al agentului 007!

Ca să fie clar pentru toată lumea care poate că nu a înțeles cu ce se mănâncă astfel de detașări în Ministerul Public, am să încerc să lămuresc lucrurile.

Funcțiile de ofițeri de poliție detașați în structurile specializate din această instituție constituie, pentru cariera majorității polițiștilor din structurile de combaterea crimei organizate ale MAI, nu doar o oportunitate pentru accederea la un nivel salarial mult superior celui din poliție, ci și o recunoaștere a valorii lor profesionale exersate și demonstrate după mulți ani de activitate în aceste structuri specializate. Cazul subinspectorului Denisa Maria Niculae de la DIICOT demonstrează încă o dată modul în care structuri de forță (că deh, așa le numim noi!) ale statului ajung să fie căpușate prin tot felul de condiționări personale, meschine, ale unor persoane ajunse vremelnic în funcții-cheie în sistemul judiciar.

Exact ca în medicină, unde întâlnim dictonul ”funcția creează organul”, tot așa în viața socială acest dicton a fost pervertit și avem de-a face cu tot mai multe persoane cocoțate în mod nemeritat pe scaune confortabile, care ajung să-și aroge calități pe care nu le au și nici n-au apucat să le dobândească. Ca și când funcția pe care o ocupă doar pentru că au avut calea deschisă de “buldozere” din sistemul judiciar le-ar conferi peste noapte și competența necesară îndeplinirii cu profesionalism a atribuțiilor specifice noii fișe a postului!

Dincolo de existența unei lacune în caracterul persoanei care consimte să fie numită într-o funcție pentru care nu are competențele necesare, rămâne în discuție problema mecanismului de condiționare și determinare a unor astfel de numiri. Cazul “Minnie de la DICOT” ar fi trecut neobservat dacă noi nu am fi considerat că el reprezintă o formă crasă de încălcare a legalității în material detașării polițistului și că demersurile din spatele deciziei de detașare nu sunt numai imorale ci au și un puternic iz nelegal.

În conformitate cu prevederile art. 21 alin.1 din Legea 360/2002 privind Statutul polițistului, absolventul cu diploma de licență al unui program de studii de ordine și siguranță publică, respectiv Drept, organizat la forma de învățământ cu frecvență în cadrul Academiei de Poliție, i se acordă  gradul profesional de subinspector și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni.

Potrivit art. 21 alin.12 din lege, la expirarea perioadei de stagiu, polițistul susține examenul de definitivare în profesie. În cazul lui “Minnie de la DIICOT”, la momentul detașării ei la această structură unde cei de la Serviciul de combaterea terorismului ceruseră cinci polițiști ca să fie detașați, domnișoara avea doi ani și jumătate de la absolvirea Academiei de Poiție și doar un an și jumătate de la momentul definitivării ei ca polițist. Pare că ea nu și-a găsit locul care să-i convină printre colegi, întrucât de când a fost angajată s-a mutat de la o structură la alta, iar unele voci avizate mi-au șoptit că ea ar fi făcut cerere să lucreze la structura de combatere a crimei organizate din Poliția Română, dar nu se știe care a fost motivul pentru care ar fi fost respinsă.

Din aceste motive, adică pentru că nu a lucrat niciodată în anchete legate de crimă organizată, polițista Denisa Maria Niculae nu avea vocația legală pentru a fi detașată la DIICOT la începutul anului 2020. Chestia asta, însă, privitoare la vocația legală pentru detașare a devenit pentru conducerea DIICOT, de ceva vreme, doar o cerință pentru fraieri. Așa că frustrarea în rândul polițiștilor cu carieră și competențe, care nu ajung la performanța unei astfel de detașări, e lesne de înțeles. Mă întreb și acum, ca și atunci când am făcut aceste dezvăluiri, cu ce se ocupă efectiv “Minnie” la Secția pentru combaterea terorismului și criminalității informatice, care este aportul ei în asemenea anchete de mare complexitate, unde specializarea se dobândește în mulți ani de activitate? Pentru că acolo au fost ceruți cinci polițiști ca să fie detașați și printer ei, țup, s-a strecurat și ea! Motivarea cererii făcute de conducerea secției la acel moment era aceea de a întări capacității operaționale a DIICOT pe acest segment! Interesant, confirmarea detașării ei s-a făcut pe repede-nainte, pentru ceilalți patru polițiși a durat ceva!

Dacă îmi spune și mie cineva de ce are nevoie DIICOT de unele prezențe decorative acolo și cum își justifică salariul, poate îmi schimb opinia. Până atunci mai adaug faptul că, la data la care GÂNDUL a făcut dezvăluirea, domnișoara polițist figura în schemă la această secție dar, practic, ea era data pe la altă secție pentru că fosta conducere care ancheta infracțiuni de securitate națională îi spusese PAS. Așa că altă secție decât cea la care era detașată i-a făcut evaluarea pe anul 2020! După dezvăluirea din GÂNDUL, conducerea a intrat într-o mică vrie și a trecut-o repede pe schema unde figura ca să nu mai existe întrebări din partea noastră, a jurnalistilor.

Drept urmare, concluzia la care am ajuns este că cineva, din umbră, Protectorul lui “Minnie” este mai tare ca șefa DIICOT. De altfel, nici nu am la ce să mă aștept câtă vreme șefa DIICOT este interimară și e cu ochii doar către Ministerul Justiției și CSM, acolo unde se fac și desfac numirile pe o astfel de funcție!

Ca să nu mai existe o astfel de vulnerabilitate la nivelul profesioniștilor din DIICOT, procurorul șef al DIICOT, fie el și interimar, ar fi putut înceta imediat această detașare pentru a primi de la poliție, în locul Denisei Niculae, un om specializat. Cu abilități consacrate pentru a lucra în astfel de dosare. Or, refuzul sau amânarea emiterii acestui ordin de încetare a detașării acestei domnișoare polițist mă face să repun în discuție subiectul condiționărilor individuale pe care persoanele care ocupă prin delegare astfel de funcții le au în perspectiva dorinței de definitivare ulterioară pe post. Pentru că, dacă o persoană vine detașată pe filiera CSM, tu – cel ce te dorești definitivat pe funcția de procuror șef – te simți obligat să ai grijă de această persoană, altfel… se poate întâmpla să ai surprize la interviul pe care îl vei susține chiar în fața procurorilor de la Secția din CSM. Și fără avizul lor e cam greu să fii numit.

Închei prin a sublinia faptul că valoarea integrității și gestionarea politicii de personal, atât la DIICOT cât și pe celelalte paliere ale sistemului judiciar, ar trebui să prevaleze în fața slugărniciei sau compromisurilor de doi bani care nu fac decât să aducă Justiția la rangul de instituție fără importanță deosebită chiar și în negocierile dintre partide pentru formarea unei alianțe guvernamentale. Cazul “Minnie” este un mic exemplu care confirmă că Justiția se autodistruge, că e măcinată în interior, de boli produse de “viruși versatili” și nu există deocamdată doctori și tratament care să o vindece. Cine va conduce Ministerul Justiției? Sper că nu un Mickey!

P.S. – Nu știu, la acest moment, cine va fi noul ministru al Justiției, dar îi sfătuiesc pe liberali (dacă al lor va fi ministerul) să pună un profesionist care nu are tinichele de coadă, care nu face jocuri și căruia să-i pese de societate, pentru că Justiția este cea care asigură echilibrul între Puteri! Să se uite cu atenție la tot ce se petrece în sistem, la oamenii din sistem, la jocurile lor, la ce vine din urmă. Profesori universitari cu care am discutat mi-au spus că e jale. Studenți la Drept, cu cărțile pe masă, nu au fost în stare, la multe examene, să ia nota 5. Analfabetism funcțional. Dacă asta ne așteaptă, ce mai putem spera?