Decizie definitivă. ICCJ restituie la Parchetul Militar dosarul Revoluției în care este judecat Ion Iliescu

Decizie definitivă a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în ”Dosarul Revoluției” în care fostul preşedinte al României,  Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și generalul (în retragere) Iosif Rus – fost şef al Aviaţiei Militare – sunt acuzaţi de ”săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii”. Judecătorii ICCJ au decis ca dosarul să fie restituit la Parchetul Militar.

După ce, în luna mai a acestui an, un judecător de cameră preliminară de la Instanţa supremă a decis ca dosarul să fie restituit procurorilor, constatând ”nereguli în rechizitoriu”, procurorii militari şi mai multe părţi vătămate au atacat această decizia. Miercuri, contestaţiile au fost respinse de un alt complet de judecată.

Trebuie precizat că Ion Iliescu, fost președinte al României, nu s-a prezentat la niciunul din termenele de judecată fixate. ”Dosarul Revoluţiei” a fost trimis în instanţă de procurorii militari în luna aprilie 2019. Nu mai puțin de 5.000 de părţi civile au fost citate în acest dosar, iar procesul a fost blocat mai mult de un an, pentru analizarea unor cereri şi excepţii ridicate de părţile implicate.

”Gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989”

Procurorii militari au susținut că gruparea din jurul lui Ion Iliescu ”a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989”, întreaga forţă militară a României – MApN, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, dat şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22 decembrie 1989, punându-se la dispoziția Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) şi conducerii acestuia.

”Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general-locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general-maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”, precizau procurorii, informează Agerpres.

”Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, un număr de 862 de decese, 2.150 de răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17 – 22 decembrie 1989 (orele 12,00)”

Procurorii militari au mai susținut că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ”ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă – contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului -, ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor”.

Excluderea din materialul de urmărire penală a mai multor probe

Instanţa a dispus – în luna octombrie a anului 2020 – excluderea din materialul de urmărire penală a mai multor probe:

• actele intitulate „declaraţii” ce conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale;
• rapoartele întocmite de Comisia senatorială privind evenimentele din decembrie 1989 şi documentele ce au stat la baza întocmirii acestora;
• sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989;
• punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989;
• documentarul privind Marele Stat Major din cadrul MApN;
• ”Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu;
• documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17-31 decembrie 1989.

Cronologie: Dosarul Revoluției a stat aproape 30 de ani pe rolul Parchetelor

Iată și ”drumul” parcurs de ”Dosarul Revoluției” din anii ’90 și până la trimiterea în judecată:

• În anul 1997, odată cu venirea la putere a Convenţiei Democrate, au fost deschise trei mari dosare cu privire la Revoluţie: Dosarul „Timişoara” (în care au fost condamnaţi, mult mai târziu, generalii Stănculescu şi Chiţac), Dosarul „Cluj” şi Dosarul „Sibiu”.
• În 2004, Asociaţia „21 Decembrie 1989” a formulat o plângere pentru fapte imprescriptibile, precum genocidul. Procurorul militar Dan Voinea a reluat cercetările inclusiv împotriva lui Ion Iliescu, pe atunci preşedinte, la al treilea mandat.
• În 2007 la plângerea formulate de Asociaţia „21 Decembrie 1989” au fost conexate toate dosarele victimelor Revoluţiei din teritoriu, peste 8.000 de cauze. „Cercetările erau destul de avansate: erau peste 40 de criminali puşi sub urmărire. Şi atunci a venit CCR şi a dat o decizie prin care a spus: dosarele în care sunt implicaţi militari şi civili nu mai sunt instrumentate de Secţia Parchetelor Militare, ci sunt trimise la Secţia Civilă. În acel moment, generalul Voinea a pus pixul jos şi nu a mai avut dreptul să lucreze în acest dosar”, își amintește Doru Mărieş.
• În 2009, urmare a schimbării competenţei de instrumentare a dosarului, Ion Iliescu şi alţi membri de frunte ai FSN au fost scoşi de sub urmărire penală.
• „Şi atunci eu am intrat în greva foamei, am deschis acţiunea la CEDO, am luat dosarele şi le-am trimis (n.r. – la Strasbourg) ca să probăm marele număr de victime. În 2010, domnul Boc – ne place, nu ne place – împreună cu Traian Băsescu au desecretizat toate jurnalele de luptă ale Armatei şi în acest fel am obţinut proba crimei”, spune Mărieş.
• În 2015, pe rolul CEDO s-au judecat în paralel Dosarul „Revoluţiei” şi cel al „Mineriadei din 13-15 iunie 1990”, iar Curtea a ajuns la concluzia că ele vizează crime împotriva umanităţii pe care statul român trebuie să le elucideze şi să îi tragă la răspundere pe cei vinovaţi.
• Urmarea imediată a deciziei CEDO a fost că Dosarul „Revoluţiei” a fost închis, iar cel al „Mineriadei” a fost deschis, în 2015, pe vremea procurorului general Tiberiu Niţu. Abia în perioada de interimat a lui Bogdan Licu s-a redeschis şi Dosarul „Revoluţiei” pentru faptele ulterioare datei de 22 decembrie 1989, vizaţi fiind Ion Iliescu şi oamenii lui din FSN, iar cercetările au fost continuate de procurori în mandatul lui Augustin Lazăr.
• În primăvara anului 2019, cu puțin timp înainte să își încheie mandatul de procuror general, Augustin Lazăr anunța trimiterea în judecată a Dosarului Revoluției. (mai multe detalii AICI)