Medicii au început să observe, cu o frecvență din ce în ce mai mare, o serie de efecte la pacienți, la mult timp de la momentul în care aceștia s-au recuperat după infecția cu COVID-19. Confuzie, amețeală, pierderi de memorie, dureri de cap, oboseală, sunt doar câteva dintre simptomele cu care mulți se reîntorc în cabinetele medicilor, la săptămâni bune după ce au trecut prin boală.
Sindromul post-COVID afectează o proporție semnificativă de oameni de toate vârstele, indiferent că au trecut printr-o formă ușoară sau complicată de COVID 19.
De aproape un an şi jumătate, artistul și prezentatorul TV Andrei Ștefănescu se luptă cu efectele pe termen lung ale bolii COVID-19.
„Oboseala! Oboseala a fost din prima! Mi-am dat seama urcând către mama mea. Nu avem lift acolo unde locuiește. Urcam pe scări și mi-am dat seama pe la etajul 2 că obosesc foarte tare. Efectiv trebuia să mă opresc!
Chestia asta cu oboseala mi-a dat la temelie, pentru că mi-am dat seama că este fix de la COVID. Acolo n-am avut niciun dubiu!” – a povestit Andrei Ștefănescu, citat de Antena3.
Andrei a descoperit, însă, şi alte semne lăsate de virus.
„Vederea în ceață! Eu am văzut foarte bine până m-am îmbolnăvit de COVID. Acea vedere nisipoasă, acea ceață, eu care eram aici cu telefonul, vedeam tot timpul, brusc am început să îndepărtez telefonul. Și am probleme și la citit ți am probleme și la prompter”, a mai mărturisit acesta.
Este ceea ce experții numesc „COVID de lunga durata” sau „sindrom post-COVID”, iar efectele variază de la o persoană la alta.
Cercetătorii de la Oxford au descoperit că mai mult de un sfert dintre cei care se vindecă de COVID au cel puţin un simptom pe termen lung, în primele 3 până la 6 luni după infectare. Oamenii de știință au examinat aproape 300.000 de convalescenți COVID-19 de toate vârstele, iar cele mai frecvente sechele ale bolii sunt oboseala, confuzia, durerile de cap și dificultățile respiratorii.
Însă efectele post-COVID nu sunt doar pulmonare, adică pacienții acuză fie respirație ineficientă, fie o lipsă de oxigenare. Există şi oameni cu probleme ale sistemului cardio-vascular, cu modificări ale ritmului cardiac, sau pacienți cu probleme ale sistemului nervos periferic, care acuză amorțeli, furnicături, slăbiciune musculară.
Există şi efecte mai grave, neurologice, cel mai îngrijorător fiind sindromul cognitiv responsabil pentru tulburările de dispoziție, precum depresia, anxietatea sau demența.