Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) cheamă românii la ”Marșul Unirii Românilor”, pe data de 1 decembrie, la Alba-Iulia, numai că în filmul prezentat este folosită, ca fundal muzical, piesa ”Clopotul reîntregirii”, compusă de Ștefan Hrușcă pe versurile regretatului Adrian Păunescu.
În videoclipul respectiv se precizează că George Simion – co-liderul AUR – ”cheamă românii în stradă, pe data de 1 decembrie, de Ziua Națională a României”, la un ”Marș al Unirii” care va avea ca punct de pornire gara din Alba-Iulia. Pe fundal a fost inserată piesa ”Clopotul reîntregirii”, interpretată de Ștefan Hrușcă, iar vocea inconfundabilă a lui Adrian Păunescu se face auzită. Mai mult, pe ”burtiera” clipului apare și un vers al piesei: ”Veniți, români, veniți la Mecca noastră!”
Contactat de GÂNDUL, Andrei Păunescu, fiul marelui poet și fondator al Cenaclului ”Flacăra”, ne-a declarat, ÎN EXCLUSIVITATE, că este bine că un cântec – ”Clopotul reîntregirii” – și versurile marelui poet sunt folosite, dar nu ar trebui să existe îndemnuri explicite pentru un partid anume.
”Clopotul reîntregirii” este o piesă care a fost scrisă pentru toți românii, indiferent de orientarea lor politică, iar Andrei Păunescu a precizat că ar fi fost normal ca reprezentanții AUR să ceară acordul pentru a folosi piesa respectivă într-un clip de partid – ”Era frumos să fim întrebați”.
”Nu mi se pare normal să folosească în interes partinic un cântec scris pentru toți românii. E frumos că memoria lui Adrian Păunescu și un cântec făcut de Ștefan Hrușcă, pe versurile tatălui meu, sunt folosite, dar nu cred că este potrivit să se folosească doar cu îndemnuri explicite pentru partid. Piesa Clopotul Reîntregirii este, în același timp, și a social-democraților, și a liberalilor, și a țărăniștilor – dacă mai există -, și a AUR, și a tuturor. Era frumos să fim întrebați, mai ales că am ascultat cu mai multe ocazii versuri ale tatălui meu, citate de liderii AUR, și e foarte bine că le știu (de exemplu Capul de la Torda: «Nu mai acuzați străinii că ne taie domnitorii»/«Totuși, unde-au fost românii când a fost tăiat Viteazul?»), dar bine ar fi să spună autorul și să ne întrebe și pe noi”, a declarat Andrei Păunescu.
”E bine că știu versurile, dar nu mi se pare potrivit să fie o chestiune folosită în mod partinic”
Andrei Păunescu
O eventuală ”rezolvare” în instanță a acestei situații nu este luată în calcul de Andrei Păunescu, cel puțin deocamdată, însă acesta a ținut să menționeze și că ”deja este o practică” să fie folosite versuri ale lui Adrian Păunescu și piese ale Cenaclului ”Flacăra” fără ca autorul să fie menționat.
Totuși, dincolo de toate, este frumos că aceste mari cântece sunt cântate, Andrei Păunescu dând ca exemplu și cântecul ”Treceți, batalioane române, Carpații”, interzis în perioada comunistă și scos de sub interdicție după ce Adrian Păunescu (care a scris celelalte strofe ale cântecului, după ce le-a descoperit pe cele trei strofe populare) a mers la Nicolae Ceaușescu pentru a-l convinge că o astfel de piesă trebuie ascultată și cântată de români.
”Nu-i vom acționa în instanță, nu suntem o familie de procesomani, noi am fost chemați în judecată și nu ne place asta. Dar nici nu este frumos să se întâmple lucruri din astea… Rămâne să vedem… Deja este o practică. Oricum, partea bună este că marile cântece ale tatălui meu, ale Cenaclului «Flacăra», sunt cântate. Și gândiți-vă la «Treceți, batalioane române, Carpații», care, în mare măsură, este un text de Adrian Păunescu, în afară de cele două-trei strofe populare. El le-a redescoperit și s-a dus la Nicolae Ceaușescu, în 1978. L-a determinat pe fostul președinte al României să scoată de sub interdicție cântecul. Toată lumea cântă, astăzi, versurile lui Adrian Păunescu. Și la manifestările militare, și oficiale, dar nimeni nu spune numele autorului. Este un cântec cu dublu autor. Trei strofe sunt populare și restul sunt ale lui Adrian Păunescu, inclusiv prima: «Un cântec istoric ne-aduce aminte»…”, a mai declarat, ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL, Andrei Păunescu.