Doi ani de la primul caz de COVID-19 depistat în China, care a schimbat lumea. Aproape 5,3 milioane de oameni uciși de virusul care a adus pandemia

Peste 267 de milioane de persoane infectate cu COVID-19 și aproape 5,3 milioane de pacienți decedați, așa arată în cifre pandemia de coronavirus la doi ani de la primul caz depistat în China. De atunci, peste 90% dintre persoanele care au trecut prin boală s-au vindecat și mai puțin de 2% au murit.

• Miercuri, 8 decembrie 2021, se împlinesc 2 ani de când, în Wuhan, China, a fost identificat primul caz de infectare cu noul coronavirus.
• De atunci, ”ucigașul nevăzut” și-a pus amprenta letală asupra întregii planete, această pandemie lovind fără milă, la nivel medical, social și economic, frângând destine, ucigând milioane de oameni și constituind, încă, o provocare majoră și o amenințare continuă.
• În România, ”pacientul zero” a fost confirmat pe 26 februarie 2020, iar primul deces de COVID-19 a fost anunțat pe 22 martie. 
• Pandemia a fost declarată de OMS în 11 martie 2020, iar cinci zile mai târziu, România intra în lockdown pentru două luni.
• În doi ani pandemici, România a ajuns la aproape 1,8 milioane de persoane infectate cu COVID-19 și peste 57.000 de decese. 
• Abia după zece luni de pandemie  a venit și primul vaccin anti-COVID, iar pentru statele UE, imunizarea a început pe 27 decembrie 2020.

Dincolo de toate semnele de întrebare care încă nu și-au găsit răspunsul, dincolo de toate teoriile conspirației care, într-o astfel de perioadă de criză medicală acută, nu aveau cum să nu apară, pandemia de coronavirus este o realitate tristă a acestor doi ani.

În luna decembrie a anului 2019, în orașul Wuhan din China s-a declanșat o epidemie de COVID-19, cauzată de sindromul respirator acut sever coronavirus 2 (SARS-CoV-2), care s-a răspândit, cu rapiditate, către alte regiuni din China și apoi în întreaga lume, luată prin surprindere de un virus necunoscut. Ulterior, Organizația Mondială a Sănătății recunoaște oficial noul coronavirus ca SARS-CoV-2, iar boala este denumită COVID-19.

”Andrà tutto bene” (”Totul va fi bine”), mesajul speranței

Oficial, primul caz de infectare cu noul coronavirus a fost identificat pe 8 decembrie 2019, iar în luna ianuarie 2020 apăruseră deja cazuri izolate și în unele state membre ale Uniunii Europene (UE).

La sfârșitul lunii februarie 2020, Italia a fost prima țară europeană care a raportat o creștere semnificativă a cazurilor de COVID-19 concentrate în regiunile nordice ale țării, iar noul coronavirus a declanșat un ”asediu” devastator, care continuă și astăzi. Până în luna martie 2020, toate statele membre ale UE raportaseră cazuri de COVID-19. Iar numărul de cazuri de infectare a continuat să crească în întreaga lume.

Încă din prima perioadă a acestui ”război” dus de întreaga planetă împotriva noului coronavirus, solidaritatea a reprezentat factorul-cheie al ”contraatacului” uman. În Italia, crunt lovită în primăvara anului 2020, laitmotivul a fost ”totul va fi bine”.

Oamenii au început să creeze bannere curcubeu inscripționate cu mesajul ”Andrà tutto bene” (”Totul va fi bine”), agățându-le pe ferestre și balcoane, transmițând acea gândire pozitivă colectivă atât de necesară într-o situație extremă. Totul a plecat, practic, de la expresia cantoneză ”jiayou” – ”nu renunțați” – vehiculată în China, țara de origine a pandemiei. Ulterior, bannerele curcubeu s-au răspândit în întreaga Europă și au devenit una dintre cele mai importante expresii asociate pandemiei de coronavirus.

OMS declară ”pandemie” în 11 martie 2020

În acești doi ani care au trecut de la descoperirea așa-numitului ”pacient-zero”, peste 5 milioane de oameni și-au pierdut viața, fiind infectați peste 260 de milioane de oameni. Din fericire, peste 240 de milioane de oameni s-au vindecat, potrivit informațiilor furnizate, în timp real, de worldometers.info.

Noul coronavirus s-a transformat, încetul cu încetul, într-o adevărată ”piatră de încercare” a umanității contemporane. În fața unei astfel de provocări majore și letale, Organizația Mondială a Sănătății a declarat, mai întâi, o ”urgență de sănătate publică de interes internațional” – la 30 ianuarie 2020 -, apoi ”pandemie” (n.red. – epidemie care se extinde pe un teritoriu foarte mare, cuprinzând mai multe țări și continente) pe data de 11 martie 2020.

”Am făcut o evaluare, iar situaţia generată de COVID-19 poate fi caracterizată drept pandemie. Aceasta este prima pandemie cauzată de un coronavirus. Nu e doar o criză de sănătate publică, ci o criză care va afecta toate sectoarele, așa că fiecare sector și fiecare individ trebuie să se implice în lupta coronavirusului. Suntem împreună, să facem ceea ce trebuie cu calm și să-i protejăm pe cetățenii lumii. E fezabil. (…) Cuvântul pandemie nu este unul care să fie folosit uşor ori în mod neglijent. Este un cuvânt care, dacă este folosit greşit, poate cauza temeri fără motiv sau acceptarea neîntemeiată a faptului că lupta s-a sfârşit, că urmează inevitabil suferinţă şi moarte”, spunea atunci Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

Din nefericire, prin numărul mare de decese (peste 5 milioane) care au fost înregistrate până acum, pandemia de coronavirus a devenit una dintre cele mai mortale pandemii din istorie.

Dincolo de situația medicală alarmantă, această pandemie a bulversat planeta, apărând perturbări sociale și economice severe în întreaga lume:

• deficite extinse de aprovizionare exacerbate de cumpărarea în panică, perturbarea agriculturii și lipsa de alimente;
• numeroase instituții de învățământ și zone publice au fost închise parțial sau integral, iar multe evenimente au fost anulate sau amânate;
• dezinformarea a circulat prin intermediul rețelelor sociale și mass-media;
• tensiunile politice au fost exacerbate;
• au apărut probleme legate de discriminarea rasială și geografică, echitatea în materie de sănătate și echilibrul dintre imperativele de sănătate publică și drepturile individuale.

Au urmat primele anunțuri ale medicilor, care au explicat cum se manifestă simptomele COVID-19 la pacienții tratați acasă sau în spitale. Potrivit specialiștilor, transmiterea COVID-19 are loc atunci când oamenii inspiră aer contaminat de picături și particule mici din aer. Riscul de a le inspira este cel mai mare atunci când oamenii se află în imediata apropiere, dar virusul se poate transmite pe distanțe mai lungi, în special în interior și în zone slab ventilate. Rar, transmiterea poate avea loc, de asemenea, prin suprafețe sau fluide contaminate. Oamenii rămân contagioși până la 20 de zile și pot răspândi virusul chiar dacă nu dezvoltă simptome.

”Toate țările trebuie să găsească un echilibru între protejarea stării de sănătate, diminuarea impactului economic și social, și respectarea drepturilor umane. Aceasta nu este doar o criză de sănătate publică, este o criză care va afecta fiecare sector, așa că fiecare sector și fiecare individ trebuie să se implice în această luptă”

Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS (11 martie 2020)

Vaccinurile împotriva ”ucigașului nevăzut” și certificatul verde

La numai un an de la declararea pandemiei, numărul cazurilor noi de infecție cu SARS-CoV-2 a crescut de aproape un milion de ori, pe măsură ce virusul a continuat să se răspândească la nivel global.

”Asediul” noului coronavirus a primit, însă, și o ripostă din partea specialiștilor. Într-un efort fără precedent, ținând cont de timpul extrem de scut avut la dispoziție, marile laboratoare ale lumii au încercat să obțină vaccinuri care să ofere oamenilor imunitate împotriva COVID-19.

• Pe data de 21 decembrie 2020, în Uniunea Europeană a fost autorizat primul vaccin anti-COVID. UE a acordat o autorizație de introducere pe piață condiționată pentru vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de BioNTech și Pfizer, acesta devenind primul vaccin împotriva COVID-19 autorizat în UE. Această autorizare a fost urmarea ”unei recomandări științifice pozitive, bazată pe o evaluare aprofundată a siguranței, a eficacității și a calității vaccinului de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA)”.
• În 6 ianuarie 2021, un vaccin anti-COVID-19 dezvoltat de Moderna primește o autorizare condiționată de introducere pe piața UE. A fost astfel cel de-al doilea vaccin autorizat în urma unei recomandări științifice pozitive acordată de Agenția Europeană a Medicamentului.
• A urmat, în 29 ianuarie 2021, vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca, care a primit o autorizație de punere pe piață condiționată. Este cel de-al treilea vaccin autorizat în urma unei recomandări științifice pozitive acordate de Agenția Europeană a Medicamentului.
• Pe 11 martie 2021, un vaccin împotriva COVID-19 dezvoltat de Johnson & Johnson a primit autorizație condiționată de intrare pe piața UE. Este cel de-al patrulea vaccin autorizat în urma unei recomandări științifice pozitive din partea Agenției Europene a Medicamentului.

Începând din februarie 2021, unsprezece vaccinuri sunt autorizate pentru uz public, de cel puțin o autoritate națională de reglementare:

• două vaccinuri ARN (Pfizer-BioNTech și Moderna)
• patru vaccinuri convenționale inactivate (BBIBP-CorV, Covaxin, CoronaVac și CoviVac)
• patru vaccinuri vectoriale virale (Sputnik V, vaccinul Oxford – AstraZeneca, Convidicea și vaccinul Johnson & Johnson)
• un vaccin peptidic (EpiVacCorona)

Până în 31 august 2021, 70% din populația adultă a UE era complet vaccinată: 256 milioane de adulți imunizați cu două doze.

În contextul pandemic, a fost propus – pentru a facilita deplasările pe timpul pandemiei – ”Certificatul Digital Verde”, care conține dovada vaccinării, un test negativ sau dovada vindecării după COVID-19. În 22 aprilie 2021, statele membre UE s-au înțeles asupra principalelor specificații tehnice pentru certificatul UE COVID-19, etapă esențială pentru stabilirea infrastructurii necesare, iar pe data de 1 iunie a fost activat portalul UE pentru ”Certifcatul digital”. Deputații europeni au aprobat Certificatul digital UE privind COVID – pentru a facilita călătoriile în UE și pentru a contribui la relansarea economică – pe data de 9 iunie 2021. Certificatul digital UE privind COVID este în vigoare din 1 iulie 2021.

”Ucigașul nevăzut” se adaptează din mers și reacționează

Lupta cu pandemia de coronavirus nu este, însă, doar un ”război rece” în care adversarii se studiază pentru a-și identifica ”punctele slabe”.

Noul coronavirus a reușit să se ”adapteze” din mers, suferind mutații din ce în ce mai contagioase. Mai multe variante ale virusului au apărut și au devenit dominante în multe țări, Alpha, Beta, Gamma, Delta și noua Omicron fiind cele mai alarmante până acum. Practic, există ceea ce s-ar putea numi ”acțiune și reacțiune” la nivel medical, COVID-19 dovedindu-se a fi nu numai letal, ci și un virus în continuă transformare.

Virusurile, de altfel, suferă mutații tot timpul, iar coronavirusul SARS-CoV-2 – care a declanșat actuala pandemie globală – nu poate face excepție de la această ”regulă”. Majoritatea modificărilor genetice sunt inofensive, spun specialiștii, dar unele pot face ”virusul mutant” mai ”abil” în infectarea celulelor sau eludarea anticorpilor.

”Pandemia COVID-19 este departe de a se fi terminat. Până în prezent, doar 0,4% dintre teste şi 0,5% dintre vaccinurile administrate au fost utilizate în ţările cu venituri mici, în ciuda faptului că aceste ţări reprezintă 9% din populaţia mondială.”

Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS (octombrie 2021)

”Variantă îngrijorătoare” și ”variantă de interes”

OMS utilizează termenul ”variantă îngrijorătoare” pentru acele tulpini care prezintă riscuri suplimentare pentru sănătatea publică în timp ce ”variantă de interes” este folosit pentru acele tulpini care merită monitorizate mai îndeaproape din cauza unor potențiale riscuri.

Pentru a fi urmărite mult mai ușor, variantelor li s-au alocat litere din alfabetul grec. OMS a identificat 4 variante îngrijorătoare și 7 variante de interes, cele îngrijorătoare fiind:

• Alfa (B.1.1.7), descoperită în Marea Britanie
• Beta (B.1.351), descoperită în Africa de Sud
• Gamma (P.1), depistată în Brazilia/Japonia
• Delta (B.1.617.2), descoperită în India
• Omicron ( B.1.1.529)

Alfa

Această tulpină a apărut în Anglia – în luna septembrie 2020. A fost înregistrată o creștere vertiginoasă a numărului de cazuri, ceea ce a dus la un nou lockdown,  în luna ianuarie 2021. Și alte țări au fost obligate, din cauza acestei tulpini a noului coronavirus, să introducă noi restricții. Varianta Alfa a devenit dominantă în Statele Unite la începutul lunii aprilie și a fost depistată în cel puțin 172 de țări, potrivit informațiilor furnizate de OMS.

Beta

A apărut în Africa de Sud – în august 2020 -, ducând, de asemenea, la o creștere a numărului de infecții, fiind raportată în cel puțin 120 de țări.

Gamma

Varianta a fost identificată, inițial, în orașul brazilian Manaus, în decembrie 2020. Numărul mare de noi infecții din Brazilia a creat probleme grave în sistemul medical, ducând și la o criză a oxigenului medical. Varianta Gamma a fost raportată în cel puțin 72 de țări ale lumii.

Delta

Îngrijorătoare prin faptul că este extrem de contagioasă, varianta Delta a dus la situația dramatică din India, țară unde spitalele și crematoriile nu au mai putut face față numărului de noi cazuri și decese. A fost identificată în cel puțin 96 de țări.

Un studiu realizat de cercetători de la Imperial College din Londra, OMS și Facultatea de Igienă și Medicină Tropicală din Londra a stabilit că varianta Delta este cu 55% mai infecțioasă decât varianta Alfa.

Medicii din India au asociat această variantă cu o gamă mai largă de simptome, iar Public Health England a afirmat, în luna iunie, că informațiile obținute din Anglia și Scoția transmit că Delta prezintă un risc mult mai mare de spitalizare decât ”vechea” Alfa.

Omicron

OMS a atribuit litera greacă Omicron (denumită anterior descendența B.1.1.529) unei variante de COVID-19 nou identificate în Africa de Sud și considerată ”îngrijorătoare”.

”Această variantă are un număr mare de mutații, dintre care unele sunt îngrijorătoare”, au transmis reprezentanții OMS.

Noua tulpină Omicron se răspândește cu rapiditate, în numai cinci zile, potrivit specaliștilor, dar există și semnale optimiste – sunt indicii că actualele vaccinuri sunt eficiente pentru a combate formele grave de boală.

Această nouă variantă provoacă îngrijorare, deoarece prezintă peste 30 de mutaţii, în special în proteina Spike prin care virusul pătrunde în celulele umane.

”Variante de interes”

• Epsilon (Cal.20C), descoperită în California
• Zeta (B.1.1.28.2), descoperită în Brazilia
• Eta (B.1.525), depistată în Marea Britanie și Nigeria
• Theta (B.1.1.28.3), depistată în Filipine și Japonia
• Iota (B.1.526), descoperită în SUA
• Kappa (B.1.617.1), descoperită în India
• Lambda (C.37), descoperită în Peru

COVID în România, după 2 ani pandemici

Infecția COVID-19 în România a fost raportată pentru prima oară pe 26 februarie 2020, primul caz fiind un tânăr din județul Gorjconfirmat cu SARS-CoV-2 prin RT-PCR (reverse transcriptase–polymerase chain reaction). În următoarele 18 săptămâni s-au înregistrat 15.501 cazuri și 966 decese.

Președintele Klaus Iohannis anunța că România intră în starea de urgență din 16 martie 2020. Anunțul a fost făcut la cinci zile după ce Organizația Mondială a Sănătății declarase pandemie de coronavirus. A fost pentru prima dată, după 1990, când în România s-a decretat starea de urgență.

Inițial, în România au fost confirmate numai așa-numitele ”cazuri de import”. Era vorba despre persoane venite din Italia sau care au avut contact cu o persoană din această țară.

• Pe data de 22 martie 2020 au fost confirmate primele trei decese din România. A fost vorba de pacienți cu vârstele de 67, 70 și 74 de ani. Toți 3 aveau boli preexistente. Pacientul de 67 de ani a murit la Craiova, cel de 74 de ani, la București, iar cel de 70 de ani, la Iași.
• De atunci, numărul persoanelor decedate a crescut, ”ziua neagră” a pandemiei de COVID-19 în România fiind 19 octombrie 2021, cu 574 decese înregistrate.

Până pe 7 decembrie 2021 –  potrivit informațiilor furnizate, în fiecare zi, de Grupul de Comunicare Strategică -, în România au fost înregistrate 1.788.260 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 10.517 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare, iar 1.705.896 de pacienți au fost declarați vindecați.  

”Tulpina Omicron este mult mai contagioasă decât tulpina Delta și în acest moment, toate măsurile pe care le iau țările europene, țările lumii în general, sunt măsuri de întârziere.”

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență

Din păcate, în acești doi ani care au trecut de la primul caz de infecție cu COVID-19, în țara noastră au decedat 57.260 de oameni.

În ceea ce privește vaccinarea anti-COVID, până pe 7 decembrie, 15.128.779 de persoane au fost imunizate de la începutul campaniei, pe 27 decembrie 2020, 34,25% fiind vaccinate cu ambele doze.

Pandemia de coronavirus, departe de a fi stopată, continuă să creeze insomnii și să răpească vieți. Au trecut doi ani de zile de la primul caz de infecție cu noul coronavirus și, încetul cu încetul, viețile tuturor locuitorilor acestei planete s-au schimbat. Ceea ce părea de domeniul absurdului în alți ani – o mască de protecție încastrată în chipuri, la nivel mondial, spre exemplu – s-a transformat în realitate. Însă lupta este în plină desfășurare, iar oamenii, așa cum făcut de atâtea ori, de-a lungul istoriei, nu depun armele. Încă nimeni nu poate anticipa când se va încheia această criză medicală acută. Dar, dincolo de speranță, de lacrimi și de răni care nu se vor vindeca niciodată, există munca efervescentă a tuturor medicilor și specialiștilor lumii, iar această infernală bătălie va fi, cu siguranță, câștigată, împotriva tuturor mutațiilor pe care le va suferi acest ”ucigaș nevăzut”.