Guvernul a aprobat proiectul de buget pentru 2022, propus de Ministerul Finanțelor – DOCUMENT

Guvernul a aprobat, luni proiectul Legii bugetului de stat pe anul viitor, astfel încât să crească șansele de a fi aprobat de Legislativ în aceste ultime zile din 2021.

Cabinetul Ciucă a aprobat proiectele incluse pe ordinea de zi a ședinței de luni, respectiv proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2022 și proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022. Premierul Nicolae Ciucă a detaliat o parte din proiect, la debutul ședinței.

Nicolae Ciucă: „Un buget echilibrat, responsabil și realist”

Declarațiile premierului în debutul ședinței:

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

„Asigurarea stabilității fiscal-bugetare este o prioritate pentru România, pe care o vom prezenta oficialilor europeni. Și unul dintre cele mai concrete argumente în acest sens este proiectul de buget pentru anul 2022.  De altfel, astăzi, pe masa Guvernului, avem cea mai importantă legislație, din perspectiva efectelor sociale și economice: bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale. Vom aproba un buget echilibrat, responsabil și realist, capabil să răspundă nevoilor imperative de finanțare și să consolideze economia pe termen mediu și lung, valorificând resursele financiare oferite de Uniunea Europeană.

Bugetul pentru 2022 răspunde atât așteptărilor imediate, cât și unei viziuni de dezvoltare și oportunităților viitoare, ce au ca scop o viața mai bună pentru  cetățenii României. Elaborarea bugetului este rezultatul unui proces responsabil, care ține cont de situațiile dificile cu care se confruntă România, asemenea multor alte state.

Mă refer la criza sanitară provocată de COVID-19, șocul prețurilor la energie, respectând însă nevoia de consolidare bugetară, atât de importantă pentru creșterea sănătoasă si sustenabilă a economiei. În acest context, am reușit, prin bugetul pentru anul viitor, sa menținem o serie de pârghii care păstrează atractivitatea investitorilor pentru economia românească, dar și să pregătim investiții majore finanțate din fonduri naționale și europene. Filozofia bugetului pentru anul viitor se fundamentează pe stabilitate și predictibilitate, coordonate menite să încurajeze investițiile și să crească atractivitatea României ca destinație de business.

Așa cum ne-am angajat, nu vom crește taxe și impozite, nu vom pune presiune asupra mediului de afaceri. Vom menține regimul fiscal actual al IMM – urilor, schemele de ajutor de stat pentru încurajarea investițiilor si toate măsurile aflate în vigoare pentru susținerea antreprenorilor.

Reducerea birocrației, extinderea digitalizării și reconsiderarea priorităților de finanțare în acord cu agenda europeană sunt coordonate reflectate în bugetul pentru anul viitor. Pregătim cât mai temeinic oportunitățile de utilizare a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 și a celor de care România va beneficia prin Planul Anual de Redresare si Reziliență, pentru a crește economia românească pe baze solide.

Avem pe masa ședinței de Guvern bugetul ce include cea mai mare alocare pentru investiții din ultimii 32 de ani. Fondurile însumează aproximativ 88,8 miliarde lei. Reprezintă practic dublul sumei investițiilor realizate în România în anul 2019. Valoarea acestor bani constă în beneficiile pe care le vor aduce pentru oameni proiectele realizate.

Pentru că infrastructura de transport este un obiectiv al agendei cetățenilor, doresc să menționez câteva dintre investițiile care vor primi finanțare în cursul anului viitor: autostrada Sibiu – Piteşti, autostrada Lugoj – Deva, autostrada Nădășelu – Suplacu de Barcau – Borş, inclusiv legătura Centura Oradea, autostrada A3, autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureş, autostrada de Centură Sud a municipiului Bucureşti, inclusiv intervenţiile privind Centura existentă, autostrada de Centură Nord a municipiului Bucureşti, drumul expres Craiova – Piteşti, Drumul expres Brăila – Galaţi,  podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila, autostrada Ploiesti – Buzău.

Dacă dezvoltarea țării depinde de investiții și sprijinirea mediului privat, Guvernul este dator să se implice activ și în implementara politicilor sociale. Așa cum ne-am asumat prin Programul de Guvernare, în centrul preocupărilor Guvernului este cetățeanul, angajament care se reflectă în modul în care este structurat bugetul.

Pentru a proteja veniturile populației, îndeosebi ale persoanelor cu venituri mici sau din categorii vulnerabile, am stabilit un pachet de măsuri sociale: majorarea alocațiilor pentru copii, a indemnizațiilor pentru persoanele cu dizabilități, creșterea pensiilor și acordarea ajutorului social pentru pensionari.

Aprobarea bugetului reprezintă garanția că aceste măsuri se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2022. Ministerului Muncii va avea un buget cu 6,7% mai mare față de anul în curs.

Criza energetică și consecințele asupra persoanelor cu venituri mici impun măsuri urgente de sprijin. Asigurăm finanțarea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, prin acordarea stimulentului pentru energie în tot timpul anului și ajutoare pentru încălzirea locuinței în sezonul rece.

În plus, am decis reducerea la 5% a Taxei pe Valoarea Adăugată pentru energia termică în sistem centralizat, pe perioada iernii, pentru a reduce efectele creșterii prețului la gazele naturale.

Gestionarea pandemiei COVID-19 și continuarea campaniei de vaccinare sunt, de asemenea, imperative în acest moment pentru depășirea crizei sanitare.

Bugetul pentru anul viitor include resurse pentru finanțarea măsurilor de protecție sanitară, acordă prioritate investițiilor în secțiile de boli infecțioase și de terapie intensivă, pentru creșterea siguranței pacienților.

Comunitățile locale au în continuare nevoie de sprijin pentru proiectele lor de dezvoltare.

În discuțiile avute recent cu reprezentanții autorităților publice locale, am discutat despre modalitățile prin care Guvernul poate contribui la susținerea proiectelor de dezvoltare locală, fie că vorbim despre infrastructura de transport, în domeniile medical, educație sau social.

Bugetele locale vor avea importante alocări din taxa pe valoarea adăugată, precum și din celelalte surse de finanțare reglementate de lege.

Bugetul pentru anul 2022 răspunde așteptărilor justificate ale societății, dar corespunde și proiecțiilor de dezvoltare ale României. Banul public este alocat responsabil, oportun si transparent.

În încheiere, aș dori să mulțumesc întregii echipe guvernamentale, tuturor miniștrilor și celor care și-au desfășurat activitatea pentru a finaliza acest demers ambițios al guvernului și, în mod special, reprezentanților Ministerului Finanțelor care au dat dovadă de reziliență și capacitate de efort în toată această perioadă. Vă mulțumesc foarte mult!”

Propunerea Ministerului Finanțelor

Proiectul de buget pentru 2022 a fost afișat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice în noaptea de sâmbătă spre duminică, și, conform declarațiilor oficialilor va fi adoptat în ședința de luni, programată de la ora 12:00. Pentru a intra în vigoare, proiectele trebuie să fie adoptate de Parlament.

Premierul Nicolae Ciucă și-a exprimat dorința ca acesta să treacă de votul legislativului până la finalul anului, președintele Senatului, Florin Cîțu, a spus să aleșii ar putea veni la lucru și între Crăciun și Anul Nou. „Noi suntem aici până pe 23 Decembrie. Dacă este nevoie, sunt sigur că Parlamentul lucrează şi după 25 decembrie , a explicat Florin Cîţu, în 13 decembrie, când proiectul a fost discutat în coaliție. La întrebarea jurnaliștilor, președintele Senatului nu a exclus, dacă va fi cazul, o sesiune extraordinară a Legislativului în luna ianuarie pe această temă.

Din partea PSD, vicepremierul Sorin Grindeanu a spus că sunt semne de întrebare privind șansele de a fi votat înainte de începerea anului viitor.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, declara, vineri, că va prezenta luni proiectul legii bugetului, „așa cum a fost aprobat de Guvern”. „Pot să vă spun că este construit pe investiţii de 7% din PIB. Pot să vă spun că discuţiile s-au închis cu ministerele. Pot să vă spun că, la fel ca la orice buget, nu există neapărat zâmbet şi nici satisfacţie, dar există foarte multă provocare în faţă pentru toţi miniştrii”, a spus ministrul Adrian Câciu.

Întrebat dacă în Parlament va fi adoptat proiectul care iese din Guvern sau vor fi acceptate amendamente, ministrul Finanţelor a răspuns că, atâta timp cât se găsesc surse de finanţare şi nu se iese din nivelul de deficit asumat prin legea plafoanelor, „evident Parlamentul este suveran”.

Ce creștere economică este prevăzută în 2022

Potrivit ministrului Finanțelor, în 2022, deficitul pe cash va fi 5,84%, iar pe ESA de 6,2%, conform înțelegerilor dintre România și Comisia Europeană. Conform proiectului de Lege propus de MFP, bugetul de stat pe 2022 se stabilește la venituri de 216,473.2 miliarde lei, iar la cheltuieli, de 493,215.3 miliarde lei, credite de angajament, și de 301,758.4 miliarde lei credite bugetare, cu un deficit de 85,285.2 miliarde lei.

În ceea ce privește proiectele cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în bugetul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator național pentru Planul național de redresare și reziliență, la capitolul 51.01 „Autorități publice și acțiuni externe”, la titlul 60 „Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR” sunt cuprinse credite de angajament în sumă de 45,899 miliarde lei și credite bugetare în sumă de 10,238 milioane lei aferente asistenței financiare nerambursabile, iar la titlul 61 „Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumuturi a PNRR” sunt cuprinse credite de angajament în sumă de 52,653 miliarde lei și credite bugetare în sumă de 322 milioane lei aferente asistenței financiare din împrumut.

Proiect MFP – Legea bugetului de stat 2022 by Gandul.info on Scribd

Conform Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2022 și proiecţia acesteia pe anii 2023-2025, „politica fiscal bugetară reflectată în proiectul de buget pe anul 2022 a fost concepută astfel încât să trimită un mesaj de încredere, realism, coerenţă și responsabilitate, pe măsură ce efectele crizei sanitare sunt contracarate, importante fonduri sunt direcţionate către consolidarea creșterii economice prin susţinerea investiţiilor, iar aderarea la zona Euro să devină o realitate, să demonstreze o viziune politică puternică faţă de proiectul european, pentru ca toate statele membre să acţioneze pentru o Uniune prosperă și sigură”.

Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 4,61 %, estimată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, prevăzută pentru anul 2022, cu un vârf în anul 2023 de 5,3% și un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2023-2025, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul UE cât și al Zonei Euro de 4,3%, în condiţiile în care șocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, acesta având, în cazul României, particularitatea unei reveniri relativ rapide a PIB real la nivelul pre-pandemic.

Câștigul salarial medeiu brut lunar este estimat în 2022 la 6.095 lei, iar net, la 3.775 lei, numărul meiu al salariaților at urma să creascu aproape 100.000 de persoane, de la 5.104.000, în 2021, la 5.205.000, în 2022, iar numărul șomerilor și rata șomajului, să scadă, la 258.000 (de la 265.000 persoane, în 2021), respectiv la 2,9% (față de 3% în 2021).

Conform Ministerului Finanțelor, cererea internă va reprezenta motorul creşterii economice în special prin majorarea formării brute de capital fix, cu o dinamică superioară celei a consumului final, respectiv 9,3% față de 4,1%. Pe latura ofertei se estimează că toate sectoarele economice vor susține avansul economiei, un rol important având construcțiile cu o majorare a VAB de 9%, dar şi industria (4,4%) şi serviciile (4,3%).

„Momentul mai acut al crizei a fost depășit prin măsuri fiscale și monetare care au impulsionat activitatea economică, însă evoluţiile economice sunt dependente de evoluţia campaniei de vaccinare, manifestarea unor valuri viitoare pandemice, de particularităţile structurii economiei, de influenţele externe determinate de gradul de integrare în lanţurile de valoare adăugată și de producţie europene și mondiale, precum și de măsurile adoptate de autorităţi în contextul dezechilibrelor gemene manifeste (de cont curent și fiscal) – măsurile de sprijin urmând a fi retrase treptat în vederea atingerii obiectivului asumat de deficit bugetar de 3% la orizontul anului 2024”, se arată în cdocumentul citat.

Conform documentului, pe termen mediu (2022 – 2024), în condiţii de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE, se va mentine la un nivel sustenabil ce nu va depăși 50,3% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăşi 44,6% din PIB.

În anul 2022 cheltuielile destinate investiţiilor însumează aprox. 88,4 miliarde lei, reprezentând aproximativ 6,71% în PIB, iar în anul 2025 acestea ajung la 8,11% din PIB. Efectuarea unui volum mare de cheltuieli investiţionale din partea sectorului public, cu vârfuri de peste 7-8% din PIB in perioada 2023-2025 este susţinut de fondurile europene și cele ce provin din Mecanismul de Redresare și Rezilienţă care finanţează reformele din PNRR. În acest context, proiectele finanţate din PNRR cresc ca pondere în structura surselor de finanţare de la 0,80% la 2,98% în PIB în anul 2025 Bugetele principalelor instituții de stat, conform proiectului pe anul 202, de arată în document.

Riscuri pentru România

Documentul gvernamental menționează și o seerie de riscuri pentru România:

• Persistența pandemiei, apariția de noi variante la care vaccinul să aibă un răspuns limitat, continuarea înregistrării unei rate scăzute a vaccinării.
• Inflația poate rămâne la nivele ridicate dacă dezechilibrul cerere-ofertă continuă pe un termen mai lung, punând astfel presiune pe prețuri şi pe aşteptările inflaționiste.
• Perturbările pe lanţurile de distribuţie şi criza semiconductorilor continuă să reprezinte riscuri ce pun presiune pe producătorii auto şi se aşteaptă să se manifeste şi în prima parte a anului următor, afectând exporturile de bunuri, în special în cazul industriei auto.
• Accentuarea deficitului de forță de muncă, în special cea calificată, în sectoare precum construcțiile.

Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2022 și proiecţia acesteia pe anii 2023-2025 by Gandul.info on Scribd

Ce ministere primesc cei mai mulți bani

Conform proiectului de buget, cele mai multe ministere au alocate creșteri ale creditelor bugetare, respectiv sumele prevăzute în anul 2022, și ale creditelor de angajament, respectiv sumele maxime cu care pot fi suplimentate bugete, cu aprobarea Guvernului.

Creditele bugetare pentru Administrația Prezidențială cresc cu 22,9%, la 74,5 milioane lei credite bugetare, de la 60 milioane lei în acest an, și cu o creștere de 23% a creditelor de angajament, de la 72 milioane lei la 90 milioane lei.

La Senat, creditele bugetare cresc cu 1,8%, la 218 milioane lei, de la 214 milioane lei în acest an. Creditele de angajament cresc cu 6,6%, la 228 milioane lei.

Camera Deputațior are credite bugetare de 527 milioane lei, în creștere cu 15%, dar cretitele de angajament scad cu 5%, la 522 milioane lei.

Secretariatul General al Guvernului are credite bugetare de 2,829 miliarde lei, în creștere cu 1%, și credite de angajament de 2,8 miliarde lei, în creștere cu 5,6%.

La Ministerul Afacerilor Interne creditele bugetare cresc cu 11,7%, la 23,6 miliarde lei, iar creditele de angajament scad cu 0,7%, la 24,6 miliarde lei.

Ministerul Afacerilor Externe are credite bugetare de 1,240 miliarde lei, creștere de 9,9% și credite de angajament de 1,542 miliarde lei, creștere de 13%.

Ministerul Agriculturii are credite bugetare de 24,6 miliarde lei, cu o creștere de 3,7% și credite d eangajament de 29,1 miliarde lei, în scădere cu 18,7%.

Ministerul Apărării Naționale are credite bugetare majorate cu 13,7%, la 25.9 miliarde lei, și credite de angajament de 36 miliarde lei, creștere de 7%.

Ministerul Culturii înregistrează creșteri de 45% la creditele bugetare, la 1,336 miliarde lei, și de 34,9% la creditele de angajament, la 1,350 miliarde lei.

Ministerul Transporturilor are credite bugetare în creștere cu 20%, la 17 miliarde lei, și credite de angajament majorate cu 96%, la 34,2 miliarde lei.

Ministerul Educației: cresc creditele bugetare cu 5,99%, la 32,4 miliarde lei și creditele de angajament cu 6,75%, la 32,4 miliarde lei.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are credite bugetare în creștere cu 354%, la 12,799 miliarde lei și credite de angajament în creștere cu 1.541%, la 106,8 miliarde lei.

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse are credite bugetare de 183 de milioane de lei și credite de angajament de 185 milioane lei.

La Ministerul Energiei scad creditele bugetare cu 11%, la 3,422 miliarde lei, și cresc creditele de angajament cu 24%, la 5,339 miliarde lei.

Pentru Ministerul Finanțelor creditele bugetare scad cu 16%, la 5,9 miliarde lei și cu 17% creditele de angajament, la 5,921 miliarde lei.

Creditele bugetare alocate Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale cresc cu 17%, la 44,499 miliarde lei, iar creditele de angajament cresc cu 17%, la 46,098 miliarde lei.

Ministerul Economiei înregistrează o creștere a creditelor bugetare cu 62%, la 453 de milioane de lei, și cu 100% a creditelor de angajament, la 558 milioane lei.

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului înregistrează o scădere a creditelor bugetare cu 44%, la 2,576 miliarde lei și cu 52% la creditele de angajament, la 2,620 miliarde lei.

Ministerul Justiției are credite bugetare de 5 miliarde lei, în scădere cu 8,99% și credite de angajament de 6,3 miliarde lei, în creștere cu 9,2%.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației înregistrează o scădere a creditelor bugetare de 19,9%, la 8,5 miliarde lei și o creștere de 332% la creditele de anagajament, la 57,2 miliarde lei.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: cresc creditele bugetare cu 6,7%, la 56,5 miliarde lei și cu 6,1% creditele de angajament, la 56,5 miliarde lei.

Ministerul Public: scad creditele bugetare cu 18,9%, la 1,541 miliarde lei și cu 18,3% creditele de angajament, la 1,552 miliarde lei.

Ministerul Sănătății: scădere cu 0,13% a creditelor bugetare, la 24 miliarde lei, și creștere cu 19% a creditelor de angajament, la 31 miliarde lei.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: cresc creditele bugetare cu 17,9% la 2,428 miliarde lei și cu 117% creditele de angajament, la 5,313 miliarde lei.

Ministerul Cercetarii, Inovării și Digitalizarii: cresc creditele bugetare cu 0,62%, la 1,7 miliarde lei și cu 131% creditele de angajament, la 3,3 miliarde lei.

Ministerul Sportului are o alocare bugetară de 521 milioane lei, în creștere cu 1,9%.

Serviciul Român de Informații: cresc creditele bugetarre cu 8,3%, la 3,1 miliarde lei și cu 1,44% creditele de angajament, la 3,25 miliarde lei.

Serviciul de Informații Externe: cresc creditele bugetare cu 44%, la 604 milioane lei, și scad creditele de angajament cu 9%, la 519 milioane lei.

Serviciul de Protecție și Pază: Creștere cu 27% a creditelor bugetare, la 373 milioane lei, și scădere cu 43% a creditelor de angajament, la 277 milioane lei.

Serviciul de Telecomunicații Speciale: cresc creditele bugetare cu 36%, la 938 milioane lei și scad creditele de angajament cu 13,8% la 740 milioane lei.

Societatea Română de Televiziune are o alocare bugetară de 380 milioane lei, în creștere cu 1,8%, Societatea Romana de Radiodifuziune primește 370 de milioane de lei (creștere cu 2%), iar Agenţia Naţională de Presă Agerpres 27 milioane lei (creștere cu 1,46%), conform unei analize Mediafax.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele