Indicatorul de încredere macroecomică al Asociației CFA (Chartered Financial Analyst) România a scăzut în luna noiembrie și, în perspecti, economiștii membri anticipează un curs de 5,11 lei/euro peste 12 luni și o inflație medie de 5,8%, impactul economic al coronavirusului urmând să dureze cel puțîn până în trimestrul IV al anului 2022.
„În contextul creșterii substanțiale a ratei inflației, anticipatiile inflaționiste pentru un orizont de 12 luni au continuat să crească. În concordanță cu aceste evoluții, au crescut și anticipatiile de majorare a ratelor de dobânda de piață monetară, acestea indicând anticipații de majorare a ratei de dobânda de politică monetară de cel puțîn încă trei ori în următoarele 12 luni. Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut la valoarea de 56,6 puncte, (față de aceeași luna a anului precedent, indicatorul a crescut cu 12,1 puncte). Această situație s-a datorat evoluției divergente a celor două componente ale indicatorului”, a transmis Adrian Codirlașu, CFA – Vicepreședinte al Asociației CFA România, luni, printr-un comunicat de presă.
Astfel, rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni a continuat să crească, ajungând la o valoare medie de 5,8%.
În ceea ce privește cursul de schimb euro/leu, peste 91% dintre participanții la sondajul CFA prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuală. Luni, BNR cota un euro la 4,9488 lei, cu 0,01% mai puțin decât vineri.
Niciun membru CFA nu a opinat că leul se va aprecia. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0517, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,1145 lei pentru un euro. De asemenea, cea mai mică valoare estimată a cursului euro/leu pentru un orizont de 12 luni este 4,9600.
În ceea ce privește rezultatul sondajului referitor la impactul crizei coronavirusului asupra economiei naționale (durata impactului economic al coronavirusului, evoluția PIB și a deficitului bugetar), cea mai mare parte a participanților, 75%, anticipează că impactul economic al coronavirusului va dura cel puțin până în trimestrul IV al anului 2022.
Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2021 înregistrează o valoarea medie a anticipațiilor de 7,3%, iar pentru anul 2022 este 6%.
În termeni reali PIB în anul 2021 are o valoare medie a anticipațiilor de +6,6%, iar pentru anul 2022 de 3,9%.
Conform estimărilor CFA, datoria publică că procent din PIB va ajunge, într-un orizont de 12 luni, la aproximativ 54,1%.
De amintit că proiectul de buget pentru 2022 este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 4,61 %, estimată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, prevăzută pentru anul 2022, cu un vârf în anul 2023 de 5,3% și un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2023-2025, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul UE cât și al Zonei Euro de 4,3%, în condiţiile în care șocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, acesta având, în cazul României, particularitatea unei reveniri relativ rapide a PIB real la nivelul pre-pandemic.
Conform documentului, pe termen mediu (2022 – 2024), în condiţii de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE, se va mentine la un nivel sustenabil ce nu va depăși 50,3% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăşi 44,6% din PIB.
Câștigul salarial mediu brut lunar este estimat în 2022 la 6.095 lei, iar net, la 3.775 lei, numărul meiu al salariaților at urma să creascu aproape 100.000 de persoane, de la 5.104.000, în 2021, la 5.205.000, în 2022, iar numărul șomerilor și rata șomajului, să scadă, la 258.000 (de la 265.000 persoane, în 2021), respectiv la 2,9% (față de 3% în 2021).