Tradiții și superstiții în prima zi a anului, când este sărbătorit Sfântul Vasile. Ce se întâmplă dacă bei vin pe 1 ianuarie

Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, este sărbătorit în fiecare an la data de 1 ianuarie, fiind unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe. Cu această ocazie, fiind și prima zi a noului an, există mai multe tradiții și superstiții pe care unii oameni le respectă cu sfințenie.

De exemplu, omul care bea vin în această zi, va avea sânge în obraz tot restul anului. De asemenea, în popor există obiceiul ca în ziua de de Sfânt Vasile să se fiarbă în oală un cap de porc, pentru ca familiei să-i meargă bine tot anul și să aibă spor, deoarece așa cum porcul râmă numai înainte, tot așa va merge și omul spre belșug.

În tradiția românească, Anul Nou, întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, se mai numește Revelion, dar și Seara Sfântului Vasile sau Noaptea de Sfântul Vasile, când cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă.

Tot în tradiția populară se spune că Sfântul Vasile s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoțel, i-a legat la toartă o crenguță de busuioc și s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura.

De asemenea, se spune că pe Iisus Hristos îl cheamă Vasile: Iisus Hristos s-a născut de Crăciun, iar la o săptămână, de Sfântul Vasile, a fost botezat în legea cea veche și a primit numele „Vasile”. Numele Hristos (creștin) i-a fost pus la vârsta de 30 de ani, când a fost botezat.

Copiii umblă cu Sorcova din casă în casă

În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, mai ales pe la cunoscuți, urându-le viață lungă, sănătate și prosperitate.

La început, ceasta era confecționată din ramuri de pomi fructiferi (măr, păr, vișin, prun) sau de trandafir, tăiate și puse în apă la înmugurit și înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moș Nicolae (6 decembrie).

Mai târziu, ea a început să fie realizată dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală și cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are atașat un colopoțel.

Simbol al vegetației de primăvară, sorcova este făcută acum din hârtie colorată și flori artificiale. După ce își sorcovesc părinții și rudele apropiate, copiii pornesc colindatul prin vecini.

În timpul uratului, aceștia ating ritmic cu Sorcova ușa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agățată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

„Colindul cu Vasilica”

În unele zone, tot în prima zi a noului an, se păstrează obiceiul colindatului cu o căpățână de porc, împodobită cu panglici și mărgele, tradiție denumită „Colindul cu Vasilica” (Siva). După terminarea acestei acțiuni, ceata se strânge la o cârciumă pentru a chefui și apoi se despart, dezgătind căpățâna și luându-și fiecare ce a pus, iar din ea fac un prânz, pentru ca obiceiul să fie închis pentru anul respectiv.

Un alt obicei este cel al Dezlegării Anului. Grupuri mici sau cete de feciori dezleagă anul și rodul colindând pe ulițe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forțelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele și animalele dăunătoare recoltei.

De asemenea, feciorii dezleagă și cununiile, cu un descântec:

„Slobozim câșlegiile

Să mărităm fetele

Umblați, feciori,

Să fie pețitori”.

În tradiția populară se mai spune că așa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, așa va fi omul tot anul.

De Anul Nou se înnoiesc toate și de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-și pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.

Tot de Sfânt Vasile, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului și s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în noul an.

Și în ceea ce privește vremea, tradiția populară are numeroase interpretări. Astfel, conform tradițiilor, cum este ziua de Anul Nou așa va fi tot anul: bun sau rău.

De asemenea, credința populară spune că, dacă în ziua de Anul Nou e ger mare și dacă pe zăpadă se văd multe steluțe, e semn că anul ce urmează va fi bun și vor fi multe cununii.

Totodată, dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmează va fi unul îmbelșugat, iar dacă este senin și geros, oamenii vor fi sănătoși pe parcursul anului. Totodată, se spune că, dacă noaptea de Anul Nou este „lină și senină”, este un semn că noul an va fi unul bun.

Cine a fost Sfântul Vasile cel Mare

Sfântul Vasile cel Mare a trăit între anii 330 și 379, în vremea împăratului Constantin. Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadochiei, din părinți credincioși și înstăriți, Emilia și Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate.

Iubitor de învățătură și înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile și-a îmbogățit cunoștințele învățând în școlile din Cezareea, Bizanț și Atena, la cea din urmă cunoscându-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie. A fost înălțat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul 370, în vremuri grele pentru biserică.

Între scrierile sale de mare importanță teologică, la loc de cinste este „Liturghia Sfântului Vasile cel Mare”.

Sfântul Vasile este unul dintre sfinții care au făcut minunile cele mai mari. El este primul ierarh care a întemeiat, pe lânga biserici, aziluri și spitale pentru săraci, leprozerie și un așezământ pentru recuperarea prostituatelor.

A murit în ziua de 1 ianuarie a anului 379, când încă nu împlinise 50 de ani, intrând în istoria creștină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare.

Vă recomandăm și:

• Cum va fi vremea de Revelion și în primele zile din 2022, în toată țara. Prognoza ANM pentru următoarele două săptămâni
• Câte zile libere sunt de Revelion
• STB a anunțat programul de Revelion. Și Metrorex a publicat programul metroului în perioada sărbătorilor de iarnă