EXCLUSIV | Expert în spațiul ex-sovietic, despre ”Revoluția din Kazahstan”: ”Imaginile filmate pe străzi sunt sugestive, seamănă cu Primăvara Arabă. Tinerii merg la bătaie, pe ideea «Trage cu pușca în mine sau îl omor eu»”

Kassym-Jomart Tokayev, președintele Kazahstanului, a declarat stare de urgență la nivelul întregii țări, solicitând sprijin militar din partea Organizaţiei Tratatului pentru Securitatea Colectivă (OTSC), după ce proteste de amploare au degenerat în lupte de stradă violente. Protestele etichetate deja drept ”Revoluția din Kazahstan” au izbucnit, oficial, în urma creșterii bruşte a preţului la gaze, dar numeroase alte semne de întrebare își așteaptă răspunsurile.

Kazahstanul, al treilea producător mondial de uraniu și cel mai mare producător de petrol din Asia Centrală, se confruntă, acum, cu o situație tensionată, care îi îngrijorează pe analiștii politici.

Președintele Tokayev a acceptat demisia guvernului și, mai mult, a preluat conducerea Consiliului de Securitate al țării, funcție-cheie care era deținută ”pe viață”, prin Constituție, de fostul președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev.

GÂNDUL l-a contactat pe analistul politic Armand Goșu, conferențiar universitar la Universitatea București, expert în spațiul ex-sovietic, pentru a ”descifra” ceea ce se întâmplă cu adevărat în culisele ”Revoluției din Kazahstan”, iar acesta ne-a declarat, în exclusivitate, că există o ”cauză imediată, directă”, dar, pe de altă parte, trebuie analizate ”cauzele profunde” care se află la originea protestelor din aceste zile.

”Câteva clanuri, în primul rând familia fostului președinte Nazarbayev, controlează toate resursele țării”

Dincolo de declarațiile oficiale, spune Armand Goșu, ”rădăcinile” acestui conflict se află în viața politică internă a Kazahstanului. Primul președinte al Kazahstanului independent, Nursultan Nazarbayev, a fost urmat în cea mai înaltă funcție, în 2019, de președintele Kassym-Jomart Tokayev.

Dar Nursultan Nazarbayev, deși rămas în plan secund, a controlat – prin familia sa – toate resursele Kazahstanului, consideră Armand Goșu. Ceea ce se întâmplă, în aceste zile, în Kazahstan reprezintă, practic, ultimul episod al transferului de putere, iar interpretarea evenimentelor din ultimele zile trebuie să plece de la această realitate incontestabilă.

”Scumpirea combustibilului în Kazahstan sau teroriștii despre care vorbește președintele Kassym-Jomart Tokayev reprezintă doar un pretext pentru aceste ample lupte de stradă, este doar cauza imediată, cauza directă care a condus la izbucnirea protestelor. Dar cauzele profunde s-au acumulat în timp. Kazahstanul are un regim cvasi-autoritar în care câteva clanuri, în primul rând familia fostului președinte Nursultan Nazarbayev, controlează toate resursele țării. Nazarbayev a fost, până ieri, cel puțin, un pion secundar în acest joc. Constituția Kazahstanului prevede că Nazarbayev este pe viață șeful Consiliului de Securitate al țării. Constituția prevede asta, e halucinant…

Așa cum spuneam, Nazarbayev și familia lui controlau toate resursele Kazahstanului. În subsidiar, acesta este un ultim episod al transferului de putere dintre fostul președinte Nazarbayev și actualul președinte, Tokayev. S-a început transferul de putere în 2019 și au fost mai mulți concurenți care s-au aflat în competiție pentru statutul de succesor al lui Nazarbayev. Cel care a câștigat această luptă a fost Tokayev. Și primul-ministru este rudă cu Nazarbayev.

Tot ceea ce se întâmplă, acum, în Kazahstan, ține foarte mult de viața politică internă a țării. Interpretarea corectă a acestor evenimente trebuie făcută tocmai prin prisma vieții politice interne din Kazahstan”, explică Armand Goșu pentru GÂNDUL.

”Fostul președinte Nazarbayev era admirat de Vladimir Putin”

Analistul politic Armand Goșu insistă și asupra relației ”speciale” dintre Nursultan Nazarbayev, fostul președinte al Kazahstanului, și Vladimir Putin.

Modelul de succesiune din Kazahstan și transferul de putere au devenit, în timp, un ”model” pe care liderul de la Kremlin dorea să îl implementeze în Rusia, în 2024.

Practic, Putin și-ar fi ales un ”Tokayev rus”, dând senzația că a făcut un pas înapoi, numai că ar fi păstrat ”cheia de la cufărul puterii”, așa cum a procedat Nursultan Nazarbayev.

”Sigur că este mult mai la îndemână să se vorbească despre americani sau despre ruși, chiar despre China, pentru că este lângă Kazahstan. Dar influența pe care o au aceste mari puteri în cadrul proceselor din Kazahstan este absolut minoră. Americanii nu au nici oameni pe teren, nu au nici cunoștințele necesare pentru a putea face ceva. Chinezii sunt aproape, este adevărat, dar e puțin probabil că și-ar fi permis.

Nici rușii nu și-ar fi permis așa ceva, mai ales că fostul președinte Nazarbayev era admirat de Vladimir Putin. Kazahstanul lui Nazarbayev a fost favoritul lui Putin. Iar modelul de succesiune din Kazahstan – asta din 2019, fiindcă Nazarbayev, chiar dacă era în spate după ce Tokayev a devenit președinte, controla viața politică și controla serviciile secrete – era luat în considerare, la Kremlin, ca model de succesiune pentru Putin, în 2024. Adică să numească un «Tokayev rus», un Medvedev sau pe altcineva, iar Putin să facă un pas în spate, dar, de fapt, cheia de la cufărul puterii să se afle la el”, spune conferențiarul universitar Armand Goșu.

”Ceea ce se întâmplă acum în Kazahstan influențează major și planurile lui Putin, îl impresionează profund, sunt convins, și pe Alexandr Lukașenko, președintele din Belarus, acesta stând cu ochii pe Kazahstan ca pe butelie. Cu atât mai mult cu cât, peste câteva săptămâni, în Belarus va avea loc un referendum pentru schimbarea Constituției.”

Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic

”Nu știm nimic din partea familiei lui Nazarbayev, pur și simplu au dispărut”

După ce președintele Tokayev a preluat șefia Consiliului de Securitate al Kazahstanului, având la îndemână pârghiile tuturor instituțiilor de forță, informațiile despre fostul președinte Nazarbayev lipsesc cu desăvârșire.

Armand Goșu spune și că imaginea potrivit căreia Nursultan Nazarbayev era ”iubit de popor” era una falsă, cu atât mai mult cu cât 95% din populația Kazahstanului s-ar afla la limita sărăciei, iar țara a fost condusă de ”clanuri, de servicii secrete, de instituții militarizate”.

”Aria trebuie lărgită, din acest punct de vedere, și trebuie căutate cauzele acestei situații tensionate. Iar acestea sunt în viața politică internă a Kazahstanului. Dar, totodată, și în sărăcirea populație. În proporție de 95%, populația Kazahstanului este sărăcită. Kazahstanul este condus de clanuri, de servicii secrete, de instituții militarizate.

Președintele Tokayev a preluat conducerea Consiliului de Securitate, dar încă nu se știe ce s-a întâmplat cu fostul președinte Nazarbayev. Unele surse transmit că fostul președinte al Kazahstanului ar fi părăsit țara și ar fi aterizat în Dubai. Nazarbayev are proprietăți în Dubai, dar are proprietăți și în Elveția. Și la Londra. Nu știm nimic din partea familiei lui Nazarbayev, pur și simplu au dispărut. Dar sunt absolut urâți de populația din Kazahstan”, mai spune analistul politic Armand Goșu. 

”Ceea ce părea un succes, un mare succes, un om iubit de popor – au schimbat numele capitalei Kazahstanului, numind-o Nur-Sultan -, se dovedește, dintr-o dată, că totul era fake. A fost nevoie de o mică scânteie pentru ca oamenii să iasă în stradă. Acolo sunt bătălii de stradă, în Alamatî, cel puțin, au pus mâna pe arme. Sunt zeci de morți, dacă nu sute.”

Armand Goșu

”Există factori de diversiune, de provocare”

Conferențiarul universitar Armand Goșu nu elimină din tot acest scenariu tensionat și ”factorul diversiune”, insistând asupra imaginilor din Kazahstan care sunt transmise pe întreg mapamondul.

Chiar dacă Republica Kazahstan este una în care armata sau trupele de securitate și jandarmi sunt foarte bine pregătite, instituțiile de forță ale statului nu au răspuns, 100%, ordinelor președintelui Tokayev, ceea ce a dus la ocuparea unor clădiri administrative de către demonstranți.

Mai mult, Armand Goșu face o paralelă între protestele de stradă din Kazahstan și protestele care au avut loc în România, atunci când membri ai unor galerii de fotbal au făcut parte integrantă din scenariu. Și în Kazahstan există astfel de grupuri – ”tineri sportivi, îmbrăcați relativ la fel, care sparg magazine și fură lucruri” -, iar acesta constituie un pretext pentru ca președintele Tokayev să vorbească despre ”teroriști” și să solicite sprijin militar din partea Rusiei.

”Trupele de securitate, jandarmii și militarii din Kazahstan sunt foarte bine antrenați și foarte bine echipați. Nu vorbim aici despre Kîrgîstan sau Uzbekistan. Kazahstanul a avut o armată serioasă tot timpul. Este țară de frontieră a Uniunii Sovietice. Există o tradiție militară. Marile divizii din Kazahstan au fost aduse de Stalin, în 1941, și ele au salvat Moscova de ocupația germană.

Soldații kazahi sunt senzaționali. Imaginile filmate pe străzi sunt sugestive. Nu vedem femei, sunt numai bărbați. Nu vedem ceea ce s-a întîmplat în timpul protestelor din Belarus. Seamănă mai mult cu Primăvara Arabă. Sunt tineri care merg, pur și simplu, la bătaie. «Trage cu pușca în mine sau îl omor eu».

Nu știu dacă situația se va liniști. Îl înțeleg pe Tokayev, fiindcă s-a observat că trupele de securitate nu au răspus ordinelor primite. El a dat niște ordine, ieri, alaltăieri. A instituit starea de urgență. Numai că instituțiile de forță nu au răspuns. În Almatî, cel mai mare oraș al Kazahstanului, manifestanții au intrat în clădiri administrative foarte importante.

Iar trupele de securitate nu au opus rezistență. Și eu cred că din această cauză, mai degrabă, Tokayev cere ajutorul Rusiei. Pentru că, într-adevăr, dacă privim imaginile, observăm grupuri de tineri sportivi, îmbrăcați relativ la fel, care sparg magazine și fură lucruri. Sunt filmați și imaginile cu ei sunt transmise în toată lumea.

Există factori de diversiune, de provocare. Cum ar fi, la noi, galeriile de fotbal, folosite în astfel de situații de serviciile secrete. Vezi 2012, vezi 2017. În Kazahstan nu sunt galerii de fotbal, sunt luptători de la săli de lupte greco-romane. Sunt bărbați solizi, foarte bine construiți fizic. Au toți aceeași alură. Aceștia ar fi, chipurile, teroriștii la care s-a referit Tokayev, și din cauza lor ar fi nevoie de o intervenție rusească în Kazahstan.

Este un fel de diversiune. Astfel de bărbați au mai fost folosiți, atât în 2009, cât și în 2014. Au mai fost altercații de stradă, cu urme de opoziție. Și atunci au fost folosiți tot astfel de bătăuși împotriva demonstranților. Erau niște provocatori, în ultimă instanță. Au creat toate condițiile pentru ca Poliția și Armata să intervină în forță”, mai spune Armand Goșu, în exclusivitate pentru GÂNDUL.

Citește și:

Ministerul de Externe al Kazahstanului: ”Starea de urgență declarată include un set de măsuri care vizează menținerea siguranței publice și a statului de drept”