Din luna ianuarie, șoferii cu tendințe agresive în trafic vor fi amendați, a anunțat ministrul de Interne Lucian Bode. De asemenea, MAI va monta și 600 de camere radar fixe pe cele mai aglomerate drumuri din țară: DN7, DN1 și Autostrada Soarelui.
Camerele costă 12 milioane de euro și fac parte din demersul MAI de a reduce numărul accidentelor rutiere cu 25% până în 2025.
„Până la finalul lunii ianuarie ne propunem să adoptăm OUG, avem de altfel și reglementarea în abilitarea guvernului de a emite ordonanță pe această componentă.
Conducerea agresivă, cu tot ce înseamnă regimul de sancțiuni, vom veni cu un proiect în acest an. Îl avem deja bugetat, de instalare a 600 de camere de monitorizare pe trei artere importante din România. Mă refer la DN1 – Valea Prahovei, DN 7 – Valea Oltului și A2 – București-Constanța.
400 din cele 600 de camere sunt moderne, au posibilitatea să citească numărul de înmatriculare și să transmită automat în dispecerat dacă nu are certificat, dacă are ITP”, a declarat Lucian Bode la Digi24.
În august 2021, CNAIR a anunțat că vrea să reactiveze radarele fixe care nu mai sunt folosite de zece ani, pentru că nu sunt omologate, dar și pentru că din legislație lipsește termenul de „viteză medie”.
Radarele fixe sunt diferite de camerele de rovinietă și fixează viteza medie a autoturismului.
Sunt instalate deja pe autostrăzile din România, construite după 2010. Spre exemplu, între București și Ploiești sunt încă din 2012, de când s-a deschis autostrada.
Pe cei aproape 1.000 km de șosea de viteză sunt 20 de astfel de sisteme.
Ca să rezolve problemele de legalitate, a fost creat un grup de lucru comun la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi Compania Naţională pentru Infrastructura Rutieră. Scopul grupului a fost să dezvolte și să extindă aceste sisteme automate la nivel națonal. Motivul pentru care autorităţile vor să folosească radarele fixe ale CNAIR îl reprezintă numărul mare de accidente mortale din ultima perioadă.