Obligația vaccinării în SUA, anulată și reforma electorală, amânată. Un proiect de lege al republicanilor privind sancțiuni legate de Nord Stream 2, eșuat în Senat

Joe Biden s-a luptat joi să-şi salveze vasta reformă electorală, după ce Curtea Supremă a blocat obligaţia de vaccinare în întreprinderi. Jurnaliștii AFP au numit ziua de ieri joia neagră a președintelui Biden. În plus, tot joi, un proiect de lege menit să impună sancţiuni firmelor și țărilor responsabile de gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania şi pe care Statele Unite îl denunţă, a eşuat în Senatul american.

Biden a recunoscut că nu mai este sigur de reușită în legătură cu legea sa care urmăreşte să protejeze dreptul de vot al minorităţilor. De aceea, s-a deplasat la Capitoliu pentru o reuniune cu senatorii democraţi, consacrată proiectului.

„Dacă eşuăm prima dată, putem încerca a doua oară”, a adăugat Biden.

El s-a întâlnit în cursul serii pe senatorul Joe Manchin şi pe senatoarea Kyrsten Sinema, doi democraţi de orientare moderată care blochează în prezent proiectul. Întâlnirea, care a durat aproximativ o oră, s-a încheiat cu puţin înainte de orele 19.00 (vineri, 00.00 GMT), potrivit unui responsabil de la Casa Albă.

Joe Biden, în schimb, nu mai poate face nimic după decizia Curţii Supreme, care i-a blocat decizia de a impune fie vaccinul anti-COVID-19, fie teste regulate în companiile cu peste 100 de angajaţi. El a spus că este „dezamăgit”.

Măsura, susţinută ferm de Joe Biden, a fost denunţată ca un abuz de putere de către congresmenii republicani. Într-o ţară în care doar 62% din populaţie este complet vaccinată, o astfel de inițiativă ar adânci diviziuni politice și sociale profunde, sunt de părere republicanii.

Cu toate acestea, Înalta Curte a validat obligaţia de vaccinare pentru angajaţii structurilor sanitare care beneficiază de fonduri federale.

Această succesiune de veşti proaste subminează şi mai mult credibilitatea politică a unui preşedinte deja nepopular şi care a făcut poate promisiuni prea mari, cu prea puţin spaţiu de manevră, comentează jurnaliștii AFP.

Joe Biden are de-a face cu un Congres pe care nu prea îl controlează, cu o serie state conservatoare aflate în rebeliune deschisă pe mai multe subiecte (avort, drept de vot, strategie sanitară) şi o Curte Supremă acum foarte conservatoare, după numirile făcute de Donald Trump.

În câteva luni, liderul de la Casa Albă riscă să piardă orice majoritate în Congres la alegerile legislative de la jumătatea mandatului. El ar fi atunci paralizat până la următoarele alegeri prezidenţiale, mai scrie AFP.

Nord Stream 2, mărul discordiei

De ani de zile, gazoductul rusesc Nord Stream 2 i-a divizat pe occidentali, Statele Unite considerând că ar întări dependenţa Europei de Moscova, notează AFP

Proiectul de lege prezentat de republicani în Senat prevedea sancţiuni împotriva tuturor părţilor responsabile de planificarea, construcţia sau exploatarea acestei conducte subacvatice cu o lungime de 1.230 de kilometri.

Câţiva democraţi au votat alături de colegii lor conservatori, dar proiectul cu sancțiuni avea nevoie de sprijinul a 60 de senatori pentru a trece.

Senatorul republican de Texas Ted Cruz, care a iniţiat proiectul de lege, şi-a exprimat regretul pentru acest eşec.

„Numai impunerea imediată de sancţiuni poate schimba gândirea lui Putin, poate împiedica o invazie în Ucraina şi poate înlătura ameninţarea existenţială reprezentată de Nord Stream 2”, a spus el după vot.

Tot joi, liderul republicanilor din Senat, influentul Mitch McConnell, a îndemnat, de asemenea, transmiterea unui „avertisment puternic” preşedintelui rus Vladimir Putin că „nu va avea voie să folosească energia ca armă”.

Mai mulţi senatori democraţi de prim rang au dezvăluit miercuri un alt proiect de lege vizând pedepsirea preşedintelui rus Vladimir Putin în cazul în care Rusia invadează Ucraina.

Textul, sprijinit de Casa Albă, încurajează mai ales Statele Unite „să ia în considerare toate măsurile disponibile şi adecvate” pentru a se asigura că Nord Stream 2, descris ca „un instrument de influenţă rău intenţionată al Federaţiei Ruse”, nu devine operaţional.