„O amenințare majoră pentru sănătatea globală”. STUDIU: Aproape 1,3 milioane de oameni au murit, într-un singur an, din cauza bacteriilor rezistente la antibiotice

Bacteriile rezistente la antibiotice au ucis aproape 1,3 milioane de oameni, în 2019, estimează oamenii de știință, bilanțul morților fiind mai mare decât cel cauzat de HIV sau malarie.

Cercetătorii au estimat, de asemenea, că infecțiile bacteriene rezistente la antibiotice au jucat un anumit rol în cazul a 4,95 milioane de decese în același an, notează CNBC.

Concluziile studiului – care a fost finanțat de guvernul Regatului Unit și de Fundația Bill & Melinda Gates – au fost publicate de The Lancet.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a descris rezistența la antibiotice drept „una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale, a securității alimentare și a dezvoltării de astăzi” și a spus că, deși fenomenul are loc în mod natural, utilizarea abuzivă a antibioticelor la oameni și animale accelerează procesul.

Antibioticele sunt uneori necesare pentru a trata sau a preveni infecțiile bacteriene. Dar utilizarea excesivă și abuzul de antibiotice – cum ar fi în tratamentul infecțiilor virale precum răceala, împotriva cărora nu sunt eficiente – a ajutat unele bacterii să evolueze pentru a deveni rezistente la ele.

Această rezistență amenință capacitatea noastră de a trata bolile comune, ceea ce duce la costuri medicale mai mari, spitalizări mai lungi și mortalitate crescută. Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, peste 2,8 milioane de infecții rezistente la antibiotice apar în Statele Unite în fiecare an, iar peste 35.000 de oameni mor din această cauză.

Un număr tot mai mare de boli, inclusiv pneumonia, tuberculoza și gonoreea, devin din ce în ce mai dificil de tratat, deoarece antibioticele devin un instrument mai puțin eficient împotriva bacteriilor care le provoacă.

Primele estimări globale

Autorii studiului descriu rezistența bacteriană la antimicrobiene (AMR) drept „una dintre principalele amenințări pentru sănătatea publică ale secolului 21”, adăugând că cercetarea lor a prezentat primele estimări globale ale consecințelor pe care aceasta le adaugă populațiilor din întreaga lume.

Studiul a analizat 471 de milioane de dosare medicale din 204 țări și teritorii și a analizat date din studiile existente, spitale și alte surse. Estimările sale s-au bazat pe numărul de decese cauzate și asociate cu AMR pentru 23 de agenți patogeni (organisme care provoacă boli) și 88 de combinații patogen-medicament.

Infecțiile respiratorii inferioare, cum ar fi pneumonia, care au fost responsabile pentru 400.000 de decese, au fost „cel mai împovărător sindrom infecțios”, au spus cercetătorii. Infecțiile din fluxul sanguin și infecțiile intra-abdominale au fost următoarele boli rezistente la medicamente care au dus la decese în 2019. Combinate, aceste trei sindroame au reprezentat aproape 80% din decesele atribuite RAM.

E.coli și Streptocolul auriu

E. coli și MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la meticilină) au fost printre bacteriile rezistente la medicamente care au dus la cele mai multe decese, a constatat studiul. Așa-numita superbacteria MRSA a cauzat peste 100.000 de decese în timpul perioadei de analiză, au descoperit cercetătorii.

Cei șase agenți patogeni identificați în studiu ca fiind cauza celor mai multe decese din cauza AMR au fost identificați de OMS ca agenți patogeni prioritari, au spus cercetătorii.

La nivel global, 16,4 decese din 100.000 au fost atribuite bacteriilor rezistente la medicamente în 2019, potrivit studiului. În vestul Africii Subsahariane, unde AMR a reprezentat cel mai mare procent de decese din lume, această rată a crescut la 27,3 la 100.000 de decese.

Între timp, decesele asociate, dar nu cauzate direct de AMR au reprezentat 64 din 100.000 de decese în 2019, au spus cercetătorii.

„Descoperirile noastre arată în mod clar că rezistența la medicamente în fiecare dintre acești agenți patogeni principali este o amenințare majoră pentru sănătatea globală, care necesită mai multă atenție, finanțare, consolidare a capacităților, cercetare, dezvoltare și stabilirea de priorități specifice patogenului din partea comunității globale de medici”, au stabilit oamenii de știință.