Ambasada Federației Ruse la București a organizat, miercuri, o conferință de presă online cu ocazia Zilei Diplomatului Rus. Valery Kuzmin, ambasador extraordinar și plenipotențiar, a prezentat un amplu rezumat al activității diplomației ruse în anul 2021, dar a abordat – totodată – și subiectul ”fierbinte” al acestei perioade, criza de la granița cu Ucraina, insistând în a spune că Rusia nu preconizează să invadeze această țară, un astfel de scenariu belicos fiind susținut doar de declarațiile venite dinspre Occident.
Rusia și Ucraina, a transmis ambasadorul Federației Ruse la București – în timpul unui discurs-monolog care a durat aproximativ 2 ore și 22 de minute, răstimp în care jurnaliștii prezenți au fost transformați în ”elevi ascultători” -, sunt nu numai țări vecine, dar și parteneri economici, chiar dacă – din acest punct de vedere – a fost înregistrată o pantă descendentă în ultimul timp.
Pe de altă parte, Valery Kuzmin a precizat că ”naționaliștii ucraineni” sunt cei care induc o stare de ”panică” în Donbas, regiunea controlată de separatiștii pro-ruși, alimentând constant tensiunea, ceea ce, pentru Rusia, este ”inacceptabil”. Dar Kremlinul nu plănuiește o invadare a Ucrainei, a insistat ambasadorul Federației Ruse la București.
”Nu avem planuri pentru invadarea Ucrainei. Invazia nu este evidentă (n.red. – așa cum susține Occidentul, respectiv SUA)”, a declarat Valery Kuzmin.
În același timp – pornind de la ideea că ”viața merge mai departe” -, ambasadorul Federației Ruse la București a transmis și că ”valorile democratice” nu trebuie uitate, avertizând că există un ”trend periculos” în ceea ce privește dezbaterile TV din Occident – dar și din România -, fiindcă politologi ruși nu sunt invitați pentru a-și susține punctul de vedere.
Mai mult, prezența trupelor americane și, eventual, franceze pe flancul estic al NATO nu are cum să detensioneze atmosfera, ci se transformă în ”gaz pe foc”.
”E ca și cum ar fi trupe ruse ar fi poziționate în Mexic, în apropierea frontierei Statelor Unite”, a declarat Valery Kuzmin.
Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al României, a declarat la CNN că România este gata să permită Rusiei să verifice dacă există rachete ofensive în România, în urma declarațiilor făcute de președintele Vladimir Putin, acesta spunând că astfel de baze NATO sunt o amenințare la adresa Rusiei.
Totodată, este dorită o consolidare a prezenței NATO în România. România, tocmai prin poziția geografică pe care o ocupă și nu numai, devine, astfel, un punct extrem de important pe agenda unei alte runde de negocieri între SUA, NATO și Federația Rusă.
GÂNDUL i-a adresat câteva întrebări ambasadorului Rusiei la București, punctând aspecte legate de eventualele sancțiuni economice la adresa Federației Ruse, în cazul unei invadări a Ucrainei, dar și în legătură cu baza NATO de la Deveselu – menționată explicit de Vladimir Putin – și garanțiile de securitate pe care le-a solicitat Moscova din partea SUA și NATO.
Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a declarat că sunt ”inacceptabile” cererile Rusiei referitoare la retragerea trupelor NATO din țările Europei de Est care nu erau membre ale Alianței în 1997 (printre acestea aflându-se și România), dar și cele referitoare la neextinderea NATO în Ucraina și Georgia. Cum răspunde Federația Rusă, va solicita alte garanții de securitate?
Primul răspuns transmis de NATO (n.red. – referitor la garanțiile de securitate cerute de Rusia) a fost nesatisfăcător pentru Rusia. Nu ni se oferă nimic. Este un moment de cotitură, nimeni nu dorește un conflict. Totul este strict confidențial (n.red. – în ceea ce privește viitoarele mutări ale Rusiei, dacă sunt respinse garanțiile de securitate cerute), președintele Putin va decide.
Domnule ambasador, la conferința de presă anterioară ați declarat că ați fi dorit să vizitați baza militară NATO de la Deveselu, însă oficiali ai Federației Ruse nu au fost invitați. Acum există această invitație a Alianței Nord-Atlantice. Îi veți da curs?
În ceea ce privește rachetele anti-balistice amplasate la Deveselu. Trebuie să vă reamintesc că stabilitatea strategică este bazată pe paritatea potențialului militar al părților implicate. Este evident că dacă una dintre părți își crește potențialul, poate exista o reacție – o contramăsură – a celeilalte părți. Este o doctrină militară americană, de a pregăti lovituri nucleare preventive. Nu a noastră.
La Deveselu, lansatoarele de rachete – MK-41, nu sunt un expert militar – pot fi repede reajustate (n.red. – adaptate) pentru a deveni arme strategice (n.red. – de atac) precum rachetele Tomahawk sau alte rachete de croazieră, putând fi înarmate cu focoase convenționale sau neconvenționale. O spun experții noștri militari. Acesta este punctul principal. Pot să vă spun că baza Deveselu, din cunoștințele mele, a fost vizitată de reprezentanți ai Rusiei o singură dată. Lansatoarele de rachete sunt binecunoscute de noi. Capabilitățile lor nu sunt un secret pentru noi sau pentru comunitatea militară internațională.
Legat de sancțiunile dure care ar putea fi luate în cazul unui atac asupra Ucrainei, cât de tare ar afecta, de exemplu, excluderea Rusiei din sistemul internaţional de tranzacţii financiare SWIFT sau interdicţia de a mai folosi dolari? Experții spun ca decizia referitoare la tranzacțiile SWIFT ar fi ”nucleara” pentru Rusia.
Rubla rusească este supusă unor riscuri politice, dar Rusia este o țară capabilă, credeți-mă (n.red. – din punct de vedere economic). Trăim într-o economie capitalistă, Rusia este o țară capitalistă. Economia Rusiei este stabilă. În ciuda sancțiunilor din ultimii ani, care nu au fost legitime, suntem stabili.
În ciuda a ceea ce a spus președintele Obama, că economia Rusiei se va sparge în bucăți, am crescut producția agricolă, spre exemplu. În perioada sancțiunilor, Rusia a devenit un exportator major de cereale pe piețele internațional. E doar un episod.
Contextul tensionat în care a fost organizată această conferință de presă a Ambasadei Federației Ruse la București poate fi ”citită” în chei diferite, chiar dacă subiectul declarat al conferinței a fost Ziua Diplomatului Rus – sărbătorită pe 10 februarie.
Stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice, România a fost acuzată chiar de președintele Vladimir Putin că la baza NATO de la Deveselu sunt staționate sisteme de rachete ofensive, nu defensive, iar țara noastră ar putea deveni, într-un eventual conflict, o ”rampă de lansare” a unor rachete care să amenințe securitatea Rusiei.
Anul trecut, spre exemplu, Valery Kuzmin a susținut o conferință de presă cu ocazia Zilei Naționale a Rusiei, sărbătorită pe 12 iunie, iar în spatele său se aflau drapelele României și Rusiei.
Anul acesta, însă, în spatele ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al Federației Ruse la București nu s-a mai aflat decât stema Federației Ruse.
Ambasadorul Federației Ruse la București, Valeri Kuzmin, a transmis că n-ar trebui să existe piedici pentru dezvoltarea relațiilor economice bilaterale dintre România și Federația Rusă, numai că stadiul modest al acestora este doar rezultatul dorinței românilor de a fi ”mai catolici decât Papa” în aplicarea sancțiunilor decise de Occident la adresa Rusiei.
Valery Kuzmin a insistat și asupra refuzului Bucureștiului de a semna un contract pe termen lung cu gigantul energetic rusesc Gazprom, considerând că un astfel de contract ar fi scutit România de fluctuațiile dramatice de pe piața gazelor naturale.
În ceea ce privește tezaurul românesc evacuat la Moscova (”Eterna întrebare”, a spus ambasadorul Federației Ruse la București) – trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial și nereturnat în întregime -, acest subiect ”nu figurează pe agenda relațiilor româno-ruse”, a declarat Valery Kuzmin.
”Vă reamintesc… Cu 10 ani în urmă, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei a declarat că nu există un astfel de punct pe agenda relațiilor dintre România și Rusia”, a insistat Valery Kuzmin.
În timpul conferinței de presă, ”direcția” discursului ambasadorului Kuzmin a fost ”transparentă”. Statele Unite ale Americii sunt, de altfel, factorul-cheie din cauza căruia situația actuală nu poate fi detensionată, în special la granița cu Ucraina și, în general, la nivelul relațiilor ”Rusia-Occident”.
Încă o dată, ambasadorul Federației Ruse la București a transmis că SUA pot fi etichetate drept ”Statele Unite ale Amneziei”, în contextul în care ”înțelegerile” din trecut nu ar mai fi respectate.
Potrivit lui Valery Kuzmin, există – la momentul actual – o ”tentație a SUA de a provoca un război în Europa”, aceste provocări nefiind altceva decât încercarea de a promova ”interesele SUA” în zonă.
”Rusia dorește pacea”, a transmis Vlery Kuzmin, iar statele europene ar trebui ”să reziste în fața acestor presiuni exercitate de SUA”.
Citește și: