Modificările aduse Legii vânătorii sunt constituționale. CCR a respins sesizarea USR, care reclama faptul că zeci de specii de păsări vor fi „decimate”

Modificările aduse Legii vânătorii sunt constituționale. CCR a respins sesizarea USR, care reclama faptul că zeci de specii de păsări vor fi „decimate”.

Curtea Constituțională a României (CCR) a analizat, miercuri, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006, obiecție formulată de 23 de senatori și 51 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România.

În urma dezbaterilor din plen, judecătorii constituționali au respins sesizarea.

„Cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006, obiecție formulată de 23 de senatori aparținând Uniunii Salvați România; Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de 51 de deputați aparținând Uniunii Salvați România și a constatat că articolul unic din Legea pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006 este constituțional în raport cu criticile formulate”, a transmis CCR.

În 16 noiembrie 2021, USR a sesizat CCR cu obiecția de neconstituționalitate privind Legea pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, act normativ care fusese recent adoptat de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională.

„Efecte devastatoare asupra biodiversităţii”

Unul din motivele invocate în sesizarea depusă la CCR se referă la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5), art. 35 alin. (1), art. 135 al. (2) lit. d) și e) și art. 148 raportat la art. 20 din Constituția României, raportate la prevederile Directivei nr. 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva „Păsări”).

„Noua formă a legii prevede modificări substanțiale care, odată intrate în vigoare, vor avea efecte devastatoare asupra biodiversităţii, incompatibile cu obligația pozitivă a statului de a asigura protecția mediului, inclusiv prin protecția biodiversității.

Încălcarea textelor constituționale reiese prin renunţarea la sistemul de cote de vânătoare anuale pentru speciile de păsări migratoare şi înlocuirea acestuia cu un sistem aleatoriu pe baza unui număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător, cât și prin diminuarea timpului de stagiatură necesar dobândirii calităţii de vânător”, menționa USR, în sesizare.

Conform sursei citate, în România sunt aproximativ 70.000 de vânători, la care se pot adăuga alte mii de vânători străini care sunt invitați de asociațiile românești.

„Într-o simulare în care numai 2.000 de vânători (ceva mai puțin de 3% din vânătorii români) vânează numărul maxim de păsări/zi în perioada sezonului de vânătoare, rezultă că, într-un an, s-ar putea vâna întregul efectiv populațional al mai multor specii de păsări care folosesc teritoriul
României pentru cuibărit, pasaj sau iernare sau chiar dublul/triplul/cvadruplul efectivului populațional al mai multor specii de păsări care folosesc teritoriul României pentru cuibărit, pasaj sau iernare (sau chiar un număr mai mare de păsări decât efectivul populațional al unor specii, la nivel European)”, se arată în obiecția de neconstituționalitate.

USR menționa că neconstituționalitatea modificărilor derivă din faptul că un proaspăt vânător poate ieşi la vânătoare de ciocârlii de câmp, fără cunoştinţe de bază referitoare la identificarea acestei specii, în condiţiile în care în România există, spre exemplu: ciocârlii de câmp, ciocârlii de Bărăgan, ciocârlii de pădure, ciocârlan şi ciocârlii de stol. Toate aceste specii sunt foarte asemănătoare, însă doar una poate fi vânată: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis).

„În consecinţă, modificarea prin care permisul de vânător să fie eliberat după un stagiu mai scurt de pregătire ar trebui să vină la pachet cu un set de garanții că protecția mediului nu va rămâne doar un deziderat impus la nivel constituțional.

Or, reducerea perioadei de stagiu a solicitantului permisului de vânătoare este nefundamentată din perspectiva principiului utilizării raționale a speciilor aparținând faunei de interes cinegetic, mai ales în condițiile în care această reducere a stagiului, sporește riscul de confuzie a speciilor de păsări vânate”, mai arată sursa menționată anterior.

Societatea Ornitologică Română: Noua lege a vânătorii amenință zeci de specii de păsări

În 11 noiembrie 2021, Societatea Ornitologică Română (SOR) i-a cerut președintelui României, Klaus Iohannis, să nu promulge modificările aduse Legii vânătorii.

„Dacă în forma inițială a legii, pentru specia gârlița mare (Anser albifrons) exista o cotă anuală de circa 50.000 de indivizi, în noua formă adoptată de către Camera Deputaților această cotă anuală este înlocuită cu o cotă zilnică de 10 exemplare pentru fiecare vânător. În acest fel s-a estimat că pentru gârlița mare într-un sezon de vânătoare în noua formă se poate ajunge teoretic la o cifră de 865.920 de exemplare recoltate, adică de peste 17 ori mai multe decât în forma inițială a legii”, a explicat atunci directorul executiv al SOR, Dan Hulea.