Cât de mare este riscul unui dezastru nuclear în cazul unui război în Ucraina? Aproximativ jumătate din necesarul de energie provine de la reactoare

Dintre toate pericolele evidente care vin la pachet cu războiul, unul dintre cele mai de impact în actualul conflict dintre Rusia și Ucraina a fost foarte subapreciat. Oricât de mult ar încerca să evite comandanții să lovească cele 15 reactoare nucleare ale Ucrainei, este posibil să nu fie suficient pentru a evita o catastrofă, arată o analiză publicată recent de Project Syndicate.

Mobilizarea militară de amploare a Rusiei la granița cu Ucraina are precedente istorice macabre, dar dacă ar decide Kremlinul acum să apese pe trăgaci, atunci ar da peste un pericol pe care nicio armată invadatoare nu l-a mai întâlnit vreodată: 15 reactoare nucleare care generează aproximativ 50% din necesarul de energie al Ucrainei, în patru amplasamente, arată o analiză realizată de un fost angajat specializat în afaceri externe în Biroul de Afaceri Politice și Militare al Departamentului de Stat al SUA, care a apărut recent în publicația Project Syndicate. Autorul, Bennett Ramberg, este autorul unei cărți de specialitate, „Centrale nucleare, arme pentru dușman” (Nuclear Power Plants as Weapons for the Enemy – n.r.).

Analiza a fost publicată luni, 14 februarie, cu două zile inainte de „ziua invaziei”, care, conform scenariilor anunțate de statele occindentale, ar fi urmat să înceapă în 16 februarie, și înainte de începerea bombardamentelor din estul țării.

Ucraina a spus, joi, că rebelii sprijiniți de ruși au început bombardamentele, joi, în zona de est a țării, într-un sat din regiunea separatistă Luhansk, unde a fost lovită chiar și o grădiniță. Forțele separatiste pro-ruseau întors acuzațiile, la fel și vineri, când au susținut că forţele guvernamentale ucrainene că au tras cu artilerie şi mortiere.

„Vladimir Putin ar trebui să se gândească de două ori dacă merită să intre în război cu Ucraina”

Reactoarele nucleare sunt un spectru care încă bântuie în zonă. Dacă sunt lovite , instalațiile ar putea deveni efectiv  mine explozive radioactive. Și chiar Rusia ar putea deveni victima resturilor radioactive purtate de vânt. Dată fiind vulnerabilitatea reactoarelor nucleare și dezastrul asupra populației și mediului care ar urma dacă luptele le-ar provoca daune, președintele Vladimir Putin ar trebui să se gândească de două ori dacă merită să intre în război cu Ucraina, arată autorul analizei menționate.

Specialistul în strategii politice și militare subliniază că centralele electrice sunt ținte clasice în conflictele moderne, pentru că distrugerea lor limitează capacitatea țării respective de a continua lupta.

Dar reactorele nucleară nu sunt la fel ca alte surse de energie, pentru că ele conțin cantități enorme de materiale radioactive, care se pot răspândi în multe feluri. Bombardamentele sau focurile de artilerie, de exemplu, pot distruge clădirea care protejează reactorul și îi menține stabil nucleul, la fel se poate întâmpla și în cazul unui atac cibernetic care ar opri operațiunile centralei sau o întrerupere a alimentării cu energie pe care se bazează centrala pentru a funcționa.

Dacă nucleul reactorului s-ar topi, gazele provocate de explozie și resturile radioactive s-ar răspândi în atmosferă pe o rază de mii de kilometri, ducând eelemente extrem de nocive în zonele rurale și urbane.

Urmările celui mai mare accident nuclear din istorie

Potrivit analizei publicate de Project Syndicate, consecințele asupra sănătății ale unui asemenea incident ar depinde de populația expusă și toxicitatea elementelor radioactive.

Pe 26 aprilie 2021 Ucraina a marcat 35 de ani de la explozia de la Cernobîl, când un reactor al centralei nucleare a explodat, la aproximativ 108 kilometri la nord de Capitala Kiev. Aici au avut loc recent exerciții de luptă urbană.

A fost cel mai accident nuclear din istorie, care a dus la răspândirea unui val de radiații de-a lungul Europei. Imediat după dezastru, 31 de muncitori din fabrică și pompieri și-au pierdut viața, cei mai mulți din cauza radiațiilor. Alte mii au pierit mai târziu în timp, din cauza bolilor provocate de expunerea la radiații, precum cancerul, chiar dacă bilanțul final al deceselor este încă subiectul unor dezbateri. Forumul UN cu privire la Cernobîl estimează că accidentul din 1986 ar provoca 5.000 de cancere în 50 d ani. Cea mai mare parte a zonei din jurul centralei nucleare este o părăsită, la fel și orașul Pripiat, care era acasă pentru 50.000 de oameni, dintre care majoritatea lucrau la centrală.

Un război ar amplifica aceste riscuri, arată specialistul citat, pentru că operatorii reactorului care ar putea diminua efectele ar fi mai încliați să fugă din fața unui eventual atac în care să fie împușcați sau bombardați. Dacă un reactor este în mijlocul unui câmp de luptă haotic, este posibil nici să nu vină echipaje de prim ajutor, iar populația ar fi lăsată de izbeliște, panicată, în zonele contaminate, arată publicația citată.

Dată fiind experința tragediei de la Cernobîl, s-ar putea crede că Rusia ar elimina această variantă. Iar evitarea unui astfel de atac este norma, din punct de vedere istoric. Este adevărat că Israelul a atacat două centrale în Siria și Irak și Irakul a bombarat două reactoare din Bushehr, Iran, în anii 1980, dar în acele cazuri, centralele erau în constucție.

Au fost și cazuri în care atacuri asupra unor centrale operaționale au fost luate în calcul – Serbia, în cazul centralei din Krško, Slovenia, în Războiul Balcanic, sau Azerbaidjan, în cazul centralei din Metsamor, Almenia, în 2020. În alte cazuri, doar norocul-chior, nu rațiunea, a învins, precum atacul eșuat al Irakului asupra reactorului Dimona al Israelului.