Cadrele didactice care au candidat pentru ocuparea unui post de director de școală s-au confruntat cu o serie de întrebări cel puțin bizare în cadrul concursului organizat în acest scop.
Astfel, ei au trebuit să răspundă, printre altele, unor întrebări despre care, atât ei, cât și elevii, spun că nu ar avea legătură cu domeniul de activitate, informează Observatornews.
Candidații au avut de răspuns la întrebări precum „care este asemănarea dintre o cariocă și o acuarelă?” sau „care este asemănarea dintre o lingură și o furculiță?”, iar cadrele didactice nu reușesc să înțeleagă relevanța unor astfel de întrebări pentru funcția pe care își doresc să o ocupe candidații.
În cadrul examenului, profesorii au trebuit să rezolve și unele subiecte de matematică, dar, în continuare, miile de candidați din întreaga țară spun că, per ansamblu, subiectele pur și simplu nu au nicio legătură cu realitatea în care trăiesc elevii și profesorii din românia.
Primul concurs pentru ocuparea posturilor de director de școală au fost organizate în toamnă. Mai puțin de 60% dintre candidați au promovat examenul, motiv pentru care acesta a fost reluat.
307 candidaţi s-au înscris numai pentru posturile din Bucureşti. Întrebările au vizat şi cunoștințele despre leadership şi management.
Vicepreședintele Asociației Elevilor din București – Ilfov, Matei Alexandru Dumitru, spune că subiectele sunt surprinzătoare și că sunt nepotrivite pentru postul pe care candidații doresc să îl ocupe.
„Le-am citit (subiectele, n. red.) şi-am fost surprins nivelul subiectelor era extraordinar de scăzut. Un director de liceu să fie întrebat de caiet, radieră egal cu tablă două puncte, semnul întrebarii…”, a declarat acesta.
Unii, însă, se declară mulțumiți de examen.
„Trebuie să cunoască foarte bine legislaţia, şi să comunice foarte bine cu elevii şi părinţii. Trebuie să terminăm cu acele numiri făcute din pix de către inspectorat”, a declarat Eugen Ilea, supravegheator examen.
Un sondaj efectuat recent în rândul elevilor arată că aceștia și-ar dori mai degrabă ca directorii unităților de învățământ să renunțe la imaginea dură, să comunice mai bine și să se implice mai mult în activitățile de zi cu zi din cadrul școlilor pe care le conduc, mai arată sursa citată.