Ungaria nu va trimite trupe sau arme în Ucraina și nu va permite tranzitul de arme letale pe teritoriul său pentru a menține țara în siguranță, a declarat luni ministrul de externe Peter Szijjarto în timpul unei vizite în Kosovo, relatează Reuters.
Guvernul ungar, care a cultivat o relație strânsă cu Kremlinul în ultimul deceniu, a condamnat invazia Rusiei în Ucraina și a fost de acord cu sancțiunile europene. De asemenea, a semnat activarea Facilității europene pentru pace, un instrument care permite UE să finanțeze achiziționarea și livrarea de arme.
Însă premierul ungar Viktor Orbán – care se confruntă cu alegeri parlamentare dificile la 3 aprilie – a insistat în ultimele zile că țara sa trebuie să „rămână în afara” conflictului și că Ungaria însăși nu va furniza arme vecinului său.
Luni, Szijjártó a explicat decizia de a merge mai departe și de a nu permite ca livrările de arme să tranziteze teritoriul ungar ca o chestiune de securitate națională.
„Guvernul a luat astăzi o nouă decizie: nu vom permite transferul de arme letale în Ungaria. Această decizie este justificată de securitatea Ungariei și a comunității maghiare din Transcarpați, deoarece aceste transporturi pot deveni cu ușurință ținta unor atacuri militare. Sarcina noastră cea mai importantă este de a garanta siguranța țării și a poporului maghiar, prin urmare nu trebuie să ne implicăm în conflictul de război care are loc alături”, a transmis ministrul de externe Peter Szijjarto, într-o postare pe Facebook.
Anunțul lui Szijjártó potrivit căruia Ungaria nu va permite tranzitul de arme prin Ungaria a fost primit cu consternare de experții în securitate.
„În cazul unei escaladări a războiului până la nivelul în care Rusia atacă țările NATO, Ungaria are obligația de a se alătura forțelor NATO și de a se expune oricum atacurilor rusești”, a declarat un fost oficial maghiar.
Peste 80.000 de persoane au trecut în Ungaria, la Zahony și în alte orașe de-a lungul graniței de 135 de km cu Ucraina, de când președintele rus Vladimir Putin a ordonat forțelor sale să intre în Ucraina, declanșând cea mai mare acțiune militară care a oripilat Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.