Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) nu mai există, iar legea a intrat în vigoare după ce au fost discuții în Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) – conform surselor GÂNDUL – și cu privire la această dată, unii susținând că e vorba de trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial, alții că e vorba chiar de data publicării. Practic, s-a oscilat între 11 și 14 martie 2022 ca ultimă zi a existenței secției.
La această oră, zarurile au fost aruncate. SIIJ este desființată, însă neexistând norme tranzitorii, despre care au fost atenționați cei din Comisia juridică a Senatului, dar nu s-a ținut cont, la sediul SIIJ sunt luate la mână, la această oră, circa 6000 de dosare.
Surse judiciare au explicat, pentru GÂNDUL, că ”modul în care sunt introduse în procedura de predare, de trimitere a acestor dosare la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul PICCJ sau la parchetele curților de apel din țară va crea probleme, mai târziu, procurorilor care se vor ocupa de soluționarea acestor cazuri”.
Conform informațiilor obținute de GÂNDUL, prin ordin intern dat de procurorul general al PICCJ – Gabriela Scutea – s-au format trei comisii.
Aceste comisii, formate din procurori desemnați să ia la mână dosarele SIIJ și să stabilească dacă e de competența PICCJ sau a unui parchet de curte de apel oricare dintre aceste cauze, trimit dosarele respective cu numărul cu care erau înregistrate la SIIJ, pe baza unor adrese, ceea ce va pune mai târziu în discuție temeiul legal al preluării lor.
Pe de altă parte, până la desemnarea procurorilor care vor lucra la SUPC-PICCJ sau la parchetele de curți de apel pe dosarele care vor ajunge acolo de la secția desființată există o perioadă de 90 de zile. În acest timp, adică trei luni, în aceste dosare nu va lucra nimeni. Termenul de prescripție este, însă, întrerupt în această perioadă de timp.
În ce privește acel răsunător dosar al fostei SIIJ, în care actuala șefă a Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, are calitatea de inculpat, sursele judiciare au transmis că acesta nu va fi predat Parchetului Curții de Apel București, care se ocupă de anchetarea procurorilor cu grad de tribunal (cum are Kovesi), ci va merge la SUPC-PICCJ. Motivul ar fi acela că la data presupusei fapte – respectiv aducerea în țară a lui Nicolae Popa din Indonezia – Kovesi deținea funcția de procuror general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În noiembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să respingă, definitiv, acțiunea intentată de Laura Codruța Kovesi împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, care nu i-a acordat gradul profesional de Parchet General.
Cu toate că Laura Codruța Kovesi a avut nevoie de gradul menționat pentru a candida la funcția de procuror-șef european, ea conduce și acum instituția europeană, fără ca această decizie să îi fi afectat acest statut.
Citește și: