”Sunt în viață! Nici o zgârietură”. Celebrul lunetist Wali, mesaj pentru rușii care l-au declarat mort în Mariupol

Oliver Lavigne-Ortiz, zis Wali, celebrul lunetist canadian care luptă acum în Ucraina, împotriva armatei lui Vladimir Putin, susține că este teafăr și nevătămat.

În urmă cu o săptămână, rușii l-au declarat mort, anunțând că l-au ucis în regiunea Mariupol.

„Am fost ultimul care a aflat că am fost mort„, râde Oliver Lavigne-Ortiz, fostul soldat din Quebec poreclit Wali, într-un interviu acordat jurnaliștilor publicației canadiene La Presse.

Din 15 martie, fostul lunetist al Forțelor Armate Canadiene a fost subiectul celor mai sinistre zvonuri. Presa chineză a fost cea care părea să fi dat vestea eliminării lui de către forțele speciale ruse. Zvonul a devenit apoi „știre confirmată” pe un cont de Instagram al forțelor speciale rusești. Pe Twitter, un internaut a postat inclusiv fotografii cu „înmormântarea” canadianului.

Wali a scăpat fără nicio zgârietură

Informația despre presupusa moarte a lui Wali a fost ulterior dezmințită. Pe pagina de Facebook a Brigăzii Normande, unitatea de luptători străini la care se alăturase inițial când a ajuns în Ucraina – a fost postat un mesaj care anunța că lunetistul este bine, sănătos.

„Nici o zgârietură. Sunt aproape ultima persoană care a aflat despre moartea mea”, a continuat celebrul lunetist, care s-a alăturat apărării Ucrainei pentru a lupta împotriva armatei lui Putin.

După ce a plecat, săptămâna trecută, pe front, într-o unitate a armatei ucrainene, soldatul din Quebec spune că a trebuit să facă față, timp de câteva zile, artileriei rusești.

„Am văzut o minge de foc pe lângă mine, la trei metri de capul meu. A fost suprarealist„, mărturisește canadianul, care s-a întors „nezgâriat” din prima sa misiune. Din păcate, unul dintre camarazii săi de arme a fost împușcat.

Wali spune că, până acum, nu a tras niciun foc de armă, dar a ajutat la eliberarea mai multor poziții de artilerie rusă, iar asalturile conduse de unitatea sa au făcut posibilă „recâștigarea terenului de la inamic”.

„Este ca un război de machos, care își umflă pieptul în timp ce aruncă cu obuze mari unul în celălalt. Tancurile stau la periferie. Rușilor le este frică să se apropie. Există foarte puțin contact direct între luptători, dar presiunea este cu adevărat intensă”, continuă militarul.