Deputat român, voluntar la Vama Siret. Ziua în Parlament, noaptea, în vamă

Deputatul USR de Iași Filip Havârneanu a decis de la începutul războiului din Ucraina să devină voluntar în vama Siret din Suceava.

Acolo, parlamentarul de doar 27 de ani ajută la primirea refugiaților, la transportul și la cazarea acestora, informează Adevărul.

Puțini știu ce funcție ocupă tânărul atunci când se află printre voluntari. Îmbrăcat într-un hanorac și cu adidași în picioare, Filip Havârneanu este prezent în fiecare noapte în vama Siret pentru a le oferi o mână de ajutor refugiaților ucraineni.

Filip Havârneanu spune că vrea să se deosebească de ceilalţi parlamentari şi să arate că nu este genul de politician îmbrăcat la patru ace şi care dă indicaţii la telefon.

El face naveta între București, Iași și Suceava, ziua fiind în Parlament, iar noaptea în vamă.

Parlamentarul de Iași a făcut deja mai multe drumuri la Cernăuți, dar și la Bălți, în Republica Moldova, pentru a livra alimente, medicamente, articole de igienă, precum şi alte echipamente de prim ajutor care au ajuns la un spital de copii din Kiev.

„Ultima lună din viaţa mea a fost poate cea mai încărcată emoţional, nu din cauza oboselii, ci din cauza faptului că am filtrat prin mine toate poveştile şi necazurile refugiaţilor pe care i-am ajutat. Am încetat să îmi mai fac griji despre programul meu, îndată ce mi-am reconfirmat că nu sunt omul care să stea pe margine.

Nu este uşor să te împarţi între două oraşe îndepărtate ale ţării, să conduci noaptea pentru a aduce refugiaţi care aşteaptă dincolo de graniţă, de 12 ore, o maşină. Aceşti oameni năpăstuiţi au devenit şi responsabilitatea mea. Pentru că ei se îndreaptă spre ţara noastră, iar eu, ca ales al poporului, am datoria să transmit un semnal de mobilizare, să fiu eu exemplul de urmat. Vremea politicienilor care stau cu mâinile încrucişate trebuie să apună”, spune Filip.

Havârneanu: Ucrainenii nu sunt cerșetori, sunt refugiați

Filip Havârneanu spune că cetăţenii ucraineni sunt refugiaţi, nu cerşetori şi nu pot fi lăsaţi de izbelişte în această perioadă.

„Da, am primit şi comentarii negative, am fost acuzat că nu ajut românii, ceea ce nu este adevărat. În primul rând, cetăţenii ucraineni sunt refugiaţi, nu cerşetori. Copiii le mor împuşcaţi pe străzi, mor la câteva zile de viaţă în maternitate, deşi aveau tot viitorul în faţă.  Să-i pedepsim când ajung aici, pentru că nici noi nu o ducem prea bine? O faptă bună nu o exclude pe alta. Băgăm în faţă istoria ca să avem un pretext să alungăm nişte oameni care şi-au pierdut propriul prezent?

Cei pe care i-am salvat de la graniţe nu au tras niciodată gloanţe în noi, nu ne-au furat teritoriul, nu au fost complici la nicio atrocitate.  Citesc şi aud multe opinii că ajutăm ucrainenii şi am uitat de dramele românilor. Fals! În România sunt voluntari, ONG-uri şi companii care ajută de ani buni victime ale abuzurilor, oamenii ai străzii, copii vulnerabili, bătrâni ai nimănui.

În ce mă priveşte, am început voluntariatul în România, pentru ai noştri. Faptul că o facem de ani buni, faptul că ţinem locul statului, a devenit o rutină pe care, probabil, nu o mai observă nimeni. Asta nu înseamnă că nu se întâmplă. Războiul nu ne poate lua iubirea faţă de aproape, ci o înzeceşte”, mai spune el.