O fostă procuroare de crime de război cere Curții Penale Internaționale să emită un mandat de arestare pe numele lui Putin. „Este un criminal de război”

Fosta procuroare de crime de război Carla Del Ponte a cerut Curții Penale Internaționale să emită un mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin.

Carla Del Ponte nu este o eroină, cu atât mai puțin dacă credem titlul cărții fostei magistrate din Elveția care a apărut recent, în germană, „Ich bin keine Heldin”. În lucrarea sa, fosta procuroare de pe lângă Tribunalul internațional pentru Iugoslavia și Ruanda explică motivele care fac ca justiția internațională să nu fi eficace și dă piste pentru ca aceasta să devină eficace. Va fi așa în ceea ce privește invadarea Ucrainei de către Rusia? Viitorul va spune asta. Dar pentru fosta procuroare din cantonul Confederației Elvețiene Ticino, un mandat de arestare internațional pentru crime de război trebuie să fie emis pe numele lui Vladimir Putin și al ănalților responsabili politici și militari ruși, scrie publicația elvețiană Le Temps, căreia fosta procuroare i-a acordat un interviu.

În interviul acordat, preluat de The Guardian, fosta procuroare, acum în vârstă de 75 de ani, spune că „Putin este un criminal de război” și „trebuie să ni-l imaginăm pe Putin apărânt în fața Tribunalului de la Haga”.

Del Ponte, care a lucrat mulți ani că în cadrul comisiei ONU care a investigat abuzuri asupra drepturilor în Siria, a subliniat că emiterea unui mandat de arestare era un semnal important că a fost derulată o muncă de investigație.

„Este singurul instrument care există care face posibil să fie arestat cel care săvârșește o crimă de război și să fie adus în fața Curții Penale Internaționale”, a spus Carla Del Ponte, conform sursei citate.

Del Ponte a admis că emiterea unui mandat de arestare nu înseamnă automat că Putin va fi luat în custodie.

Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale de la Haga a deschis, la începutul lunii martie, o anchetă activă cu privire la posibile crime de război comise în Ucraina, după ce a obținut sprijinul a peste 40 de state care sunt membre ale instituției, arată sursa citată

În 27 februarie, deci la trei zile de la de invadarea Ucrainei, preşedintele Volodimir Zelensk a anunțat că Ucraina a intentat un proces împotriva Rusiei și la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a ONU de la Haga.  „Ucraina va dovedi în faţa unui tribunal corect că preşedintele rus Vladimir Putin este principalul criminal de război al secolului XXI”, a declarat procurorul general Iryna Venediktova.

În 16 martie, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a decis că Rusia trebuie să oprească imediat atacurile în Ucraina. Ucraina a acuzat Rusia de încălcarea Convenţiei din 1948 privind genocidul şi a cerut curţii să ordone încetarea imediată a ostilităţilor.

Pașii procedurii de la Haga

Și România de află printre statele semnatare ale sesizării oficiale a Procurorului Curții Penale Internaționale în legătură cu situația din Ucraina.

Informația fusese anunțată la acea vreme de Ministerul român al Afacerilor Externe, care a detaliat implicațiile și pașii procedurii. Comform comunicatului MAE, România s-a alăturat miercuri, 2 martie 2022, demersului comun al unor state părți la Statutul de la Roma de sesizare a Procurorului Curții Penale Internaționale cu privire la anchetarea infracțiunilor de genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în contextul războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. La demers participă  39 de state – toate statele membre UE, UK, Canada, Columbia, Costa Rica, Georgia, Islanda, Liechtenstein, Noua Zeelandă, Albania, Australia, Norvegia și Elveția.

Astfel, a precizar MAE, acest demers urmărește accelerarea procedurilor judiciare ale instanței internaționale și demararea de îndată a anchetei Procurorului CPI, în special în legătură cu situația actuală. Acțiunea este fundamentată pe dispozițiile art. 13, lit. a și art. 14 alin. 1 din Statutul de la Roma, precum și pe declarația Ucrainei din 8 septembrie 2015 prin care acceptă jurisdicția Curții Penale Internaționale pentru scopul desfășurării unor anchete penale în legătură cu evenimentele care au avut loc pe teritoriul său începând cu 20 februarie 2014.

,,Acest demers reflectă determinarea comunității internaționale de a folosi inclusiv instrumentele dreptului internațional și ale justiției internaționale pentru a trage la răspundere acei oficiali sau alți reprezentanți ai Federației Ruse pentru agresiunea împotriva Ucrainei, este un instrument prin care comunitatea internațională dovedește că este pregătită să sancționeze acțiunile iresponsabile ale oficialilor de la Kremlin care reprezintă o gravă amenințare la pacea și securitatea mondiale. Asocierea României la acest demers alături de alte 38 de state părți la Statutul CPI, printre care toate statele membre UE, UK, Canada, Australia, Norvegia și Elveția, confirmă angajamentul ferm al țării noastre pentru combaterea impunității pentru cele mai grave infracțiuni și pentru consolidarea respectului pentru valorile păcii și umanismului, inclusiv prin afirmarea atașamentului constant și ireversibil față de dreptul internațional. Victimele agresiunii Rusiei în Ucraina merită dreptate, iar Curtea Penală Internațională este cea mai în măsură să acționeze în acest scop. Nicio infracțiune nu poate și nu trebuie să rămâne nepedepsită!’’, a declarat cu acest prilej ministrul Bogdan Aurescu.

Ce poate face Curtea Penală Internațională (CPI)

Curtea Penală Internațională (CPI) – o instanță diferită de Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ)  – înființată prin Statutul de la Roma din 17 iulie 1998,  are competența de a judeca și pedepsi persoane fizice responsabile pentru săvârșirea celor mai grave infracțiuni care preocupă comunitatea internațională, și anume crima de agresiune, infracțiunea de genocid, crimele împotriva umanității și crimele de război. Răspunderea penală a persoanelor fizice este individuală, distinctă de răspunderea internațională a statelor, în baza dreptului internațional, pentru fapte ilicite comise de acestea.

Statutul de la Roma numără 123 de state părți. România a ratificat acest tratat prin Legea nr.111 din 13 martie 2002, conform informării MAE.

Ucraina a semnat Statutul de la Roma la 20 ianuarie 2000, dar nu l-a ratificat până în prezent. Cu toate acestea, Ucraina a creat baza exercitării jurisdicției CPI pe teritoriul său prin depunerea unor declarații de acceptare a jurisdicției Curții în temeiul art. 12, alin. 3 din Statut.

Astfel, la 17 aprilie 2014, Guvernul Ucrainei a depus pe lângă Grefa Curţii Penale Internaţionale o declaraţie prin care recunoaşte jurisdicţia CPI în scopul identificării, urmăririi şi judecării autorilor infracțiunilor de competența CPI săvârşite pe teritoriul Ucrainei în perioada 21 noiembrie 2013 – 22 februarie 2014.

La 8 septembrie 2015, Ucraina a depus o nouă declaraţie de acceptare a jurisdicţiei CPI cu privire la crime împotriva umanității și crime de război săvârşite pe teritoriul său, începând cu 20 februarie 2014.

Examinarea preliminară a Procurorului s-a axat inițial asupra pretinselor crime împotriva umanității comise în contextul protestelor din Piața Maidan, care au avut loc la Kiev și în alte regiuni din Ucraina, între 21 noiembrie 2013 și 22 februarie 2014. Examinarea a fost extinsă, începând cu data de 29 septembrie 2015, în baza noii declaraţii, şi la faptele săvârşite după 20 februarie 2014, care vizează evenimentele din Crimeea și estul Ucrainei.

La 11 decembrie 2020, Procurorul a anunțat încheierea examinării preliminare, stabilind că există motive întemeiate pentru a crede că pe teritoriul UA au fost săvârșite crime de război și crime împotriva umanității.

La 28 februarie 2022, Procurorul CPI a decis, conform art.15, alin.3 din Statut, să solicite Camerei Preliminare autorizarea deschiderii unei anchete cu privire la situația din Ucraina, anunțând că aceasta va acoperi atât faptele analizate în cursul examinării preliminare (până în decembrie 2020), cât și orice noi infracțiuni de competența Curții comise recent pe teritoriul UA.

În ipoteza sesizării Procurorului de către una sau mai multe state părți, conform art. 13, lit. a și art. 14 alin. 1 din Statutul de la Roma, acesta nu mai are nevoie de autorizarea Camerei Preliminare pentru deschiderea anchetei, ceea ce determină accelerarea procedurilor judiciare, potrivit MAE.