INTERVIU EXCLUSIV Corina Crețu, membru în Comisia de Politică Externă a Parlamentului European: „Rusia a încălcat toate acordurile și legile internaționale. Trăim cea mai mare tragedie de după al Doilea Război Mondial”

Corina Crețu, fost comisar european, actualmente membru în Comisia de Politică Externă (AFET) a Parlamentului European, a vorbit, într-un interviu pentru gandul.ro, despre repercusiunile războiul ruso-ucrainean, aflat în cea de-a 48-a zi. Corina Crețu vorbește despre o Rusie care nu a respectat niciun avertisment și care a încălcat în mod grotesc toate regulile impuse de tratatele și acordurile internaționale. 

Europarlamentarul a dezvăluit și faptul că războiul din Ucraina i-a reactivat o mare tristețe provocată de aceeași demoni ai războiului: familia dinspre mamă s-a refugiat din Basarabia când mama sa avea sub doi ani, fugind din calea războiului. Pe de altă parte, Corina Crețu susține că, dincolo de tragedia războiului, s-au deschis portițe mult mai clare și mai rapide de accelerare a negocierilor pentru țările candidate la statutul de țară membră a UE.

   Faptele  barbare care ar trebui sa rămână in cărțile de istorie sau în filmele documentare

Reporter: Suntem în cea de-a 48 a zi a războiului ruso-ucrainean. Cum ați văzut/trăit/ simțit în toată această perioadă întreaga situație, una care a schimbat destine și a resetat valorile lumii în care trăim?

Corina Crețu: Ceea ce se întâmplă de o lună și jumătate în Europa reprezintă cea mai mare tragedie de după al Doilea Război Mondial. Trăim vremuri pe care le credeam cu toții demult apuse, dar iată ca demonii trecutului se manifestă din nou. Luna trecută, în data de 21 februarie, îmi exprimam îngrijorarea față de escaladarea crizei, după comasarea masivă a trupelor rusești la granița cu Ucraina. Atunci a avut loc și o întâlnire extraordinară a șefilor de stat și de guverne din Uniunea Europeană, Consiliul UE, care a avertizat Rusia că, un eventual atac asupra Ucrainei, va duce la sancțiuni economice drastice, iar o eventuală recunoaștere a independentei așa-ziselor regiuni Lugansk și Donetsk ar reprezenta o violare flagrantă a Acordului de la Minsk, încheiat cu sprijinul OSCE și mediere occidentalăactuali.

Din păcate, Rusia nu a ținut cont de aceste avertismente, nu a ținut cont de nimic, iar pe 24 februarie a început invazia rusă asupra Ucrainei. Am fost și suntem martorii unor imagini îngrozitoare, agresiuni lansate fără nici o justificare, atacuri din toate părțile asupra orașelor din Ucraina, milioane de refugiați, oameni care au murit fără nicio vină.

Trăiesc cu o mare tristețe. Dinspre mama, familia mea s-a refugiat din Basarabia când mama avea sub doi ani, fugind din calea războiului. Bunicii mei și-au găsit cu greu un rost, dar au reușit să răzbată și datorită umanității celor din țară, umanitate pe care o vedem manifestată și acum.

Nu credeam să văd în timpul vieții mele la știri imagini cu atâtea vieți curmate în mod nejustificat, crime, violuri, copii rămași singuri, fapte barbare care ar trebui sa rămână in cărțile de istorie sau, cel mult, în filmele documentare și nu să reprezinte realitatea zilei de azi. Toate acestea au condus, în ultima perioadă, la exprimarea marii solidarități pe care o vedem față de poporul ucrainean, față de oamenii care sunt acum în suferință.

Cinci seturi de măsuri restrictive împotriva Rusiei

Credeți că ar fi nevoie de sancțiuni mai dure împotriva Rusiei decât cele impuse până acum?

La nivelul Parlamentului European, atât in Comisia de Politica Externă, cât și in plenul Parlamentului European, am adoptat măsurile restrictive împotriva Rusiei propuse de Comisia Europeană. Săptămâna trecută am votat, la Strasbourg, cel de al cincilea set de sancțiuni, referitoare la interdicția importului de cărbune rusesc pe piața europeană, excluderea din piețele financiare ale unor bănci, interzicerea tuturor navelor rusești în porturile Uniunii Europene, alte interdicții specifice de export.

Suntem datori să facem tot ce putem pentru a readuce pacea pe continentul nostru. În ultima lună, Rusia a încălcat toate acordurile și legile internaționale, inclusiv ordinea mondială care a fost agreată odată cu încheierea Războiului Rece.

Uniunea Europeană a pus în practică sancțiuni, măsuri restrictive împotriva Rusiei. Din 24 februarie până acum, am adoptat în Parlamentul European cinci pachete de măsuri, propuse de Comisia Europeană ca răspuns la atacul militar al Rusiei împotriva Ucrainei. S-au adoptat măsuri individuale, economice, restricții referitoare la mijloacele mass-media ale propagandei ruse, măsuri diplomatice, restricții privind relațiile economice. Acestea vizează atât Rusia, cât și Belarus, ca reacție față de implicarea sa în invadarea Ucrainei. Aceste măsuri își propun sa reducă capacitatea Kremlinului de a finanța războiul și sa impună costuri economice și police clare elitei politice ruse, responsabile de invazie, de război și de atrocitățile pe care le vedem azi cu toții.

      Pericolul zonelor de conflict înghețate

Privind în urmă, v-ați așteptat ca Vladimir Putin să invadeze Ucraina?

Sincer, cu toții am intrat nepregătiți în această perioadă. Nimeni nu a anticipat un război de o asemenea amploare și brutalitate. Ne aflăm în fata unei invazii totale a unei țări de către o altă țară și nimeni nu știe cu exactitate ce va urma, nimeni nu cunoaște adevăratele intenții și ambiții ale lui Putin.

Personal, am crezut că Rusia va dori să cucerească Donbas-ul. Mă preocupa de multă vreme situația țărilor pe teritoriul cărora staționează de zeci de ani trupe rusești, cele care se numeau “zone de conflict înghețate” și care acum sunt reactivate. În Ucraina e Donbas, dar avem și Transnistria în Rebublica Moldova, iar în Georgia regiunile Abhazia și Osetia.

Aceste țări – Ucraina, Republica Moldova și Georgia – și-au manifestat, în ultimii ani, ca state suverane ce sunt, dorința de a deveni candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană. Iar emanciparea firească a acestor state a provocat, după cum vedem, o reacție de o agresivitate fără precedent la adresa vecinilor noștri din est.

Ce vă îngrijorează mai mult, atât ca cetățean, dar și membru în Comisia de Politică Externă (AFET) a Parlamentului European, în ceea ce privește resetarea lumii de astăzi?

E foarte îngrijorător și periculos ceea ce trăim azi. România și românii se află în siguranță datorită apartenentei țării noastre la NATO și UE și, sper, ca măcar acum să prețuim ceea ce am obținut ca țară în ultimii 32 de ani: stabilitatea și pacea. Altfel, vecinătățile Estice și Vestice ale Uniunii Europene sunt foarte fragile. Există încercări de dezmembrare a Bosniei-Herțegovina, ceea ce face ca Balcanii de Vest să fie și ei acum pe un butoi de pulbere.

De aceea, cred că țările din această zonă care sunt candidate la statutul de țară membră a Uniunii Europene trebuie sa își accelereze negocierile. Ma bucur că Ucraina, Republica Moldova și Georgia au primit deja chestionarele după solicitarea de aderare la Uniunea Europeană și sper ca acest proces să fie accelerat în beneficiul salvării de vieți omenești și a păcii pe continentul nostru.