Ziua Pământului | Războiul din Ucraina, criza energiei și impactul asupra protecției mediului

Momentul aniversar al Zilei Pământului a mobilizat la Palatul Parlamentului – marți, 19 aprilie – miniștri, parlamentari, primari, reprezentanți ai unor companii importante și ai societății civile pentru a discuta despre modul în care România trebuie să se raporteze la ”furtuna perfectă” generată de războiul din Ucraina, criza prețurilor din energie și șocurile de pe piața alimentară.

Reuniți cu ocazia conferinței The Earth Day. The Day After Tomorrow, organizată de Inițiativa Ecologistă Europeană și Asociația Ziariștilor Profesioniști din România, participanții au arătat că proximitatea războiului din Ucraina generează implicații majore pentru mediu, de la poluarea propriu-zisă și riscurile asociate tratării neglijente a instalațiilor nucleare, până la afectarea gravă a lanțului de aprovizionare cu materii prime agricole provenind din zona ”cernoziomului” din Europa de Est către zona ”nisipurilor” din Africa și Orientul Mijlociu.

Profitând de prezența la eveniment a ministrului Agriculturii, Adrian Chesnoiu, dar și a unor jucători locali majori pe piața alimentară, tranziția către o agricultură sustenabilă a ocupat un loc important în cadrul dezbaterilor.

România se menține în topul țărilor europene cu cea mai mare diversitate naturală, dar se confruntă cu o degradare majoră mai ales în zona biodiversității zootehnice.

Potențialul agricol imens, care ar permite hrănirea a peste 80 de milioane de persoane, trebuie dezvoltat echilibrat inclusiv în raport cu tentația de exploatare  intensivă generată de ieșirea parțială de pe piață a marilor exportatori de la est.

Crizele succesive au demonstrat cât de delicat este echilibrul economic

Participarea unor contributori importanți la bugetul de stat reconfirmă angajamentul acestora legat de promovarea unui model antreprenorial sustenabil, care trebuie replicat de sectorul public la nivel central, regional și local.

Experiențele locale de succes au plecat de la exemplul Agenției de Dezvoltare Durabilă înființată recent în județul Constanța, sub conducerea Anei Maria Vătămanu, și au fost completate de planurile municipiilor Brașov și Timișoara, expuse de Cătălin Andon și Cosmin Tabără.

Crizele succesive ne-au demonstrat cât de delicat este echilibrul economic și au determinat România, așa cum a arătat ministrul economiei Florin Spătaru, să înceapă un proces contra-cronometru de mobilizare a investițiilor necesare pentru valorificarea resurselor naturale care să îi permită nu numai depășirea crizei actuale, dar și trecerea la un nou model economic.

Pentru acesta – așa cum au subliniat atât coordonatorul Departamentului de dezvoltare a Guvernului, Laszlo Borbely, cât și moderatorul evenimentului, Lavinia Șandru – ”tranziția verde rămâne parte a soluției, iar pentru reușita acesteia sprijinul și implicarea întregii societăți sunt esențiale”.

Citește și:

• Cum poate fi redusă dependența UE de gazul rusesc. Raportul IEA și un plan în 10 pași
• Izolarea Rusiei, resursele locale și economia globală: ”Un sistem socio-economic rezilient la șocurile externe”
• Războaiele și infrastructura militară – poluatori trecuți cu vederea
• Schimbările climatice, conservarea trecutului și conservarea naturii în România
• Cum poate fi redus CO2 din atmosferă. Pădurile, turbăriile, mangrovele și inventivitatea umană