Toți cei trei candidați propuși la CCR în locul lui Valer Dorneanu au primit aviz favorabil în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor

Cei trei candidați propuși pentru funcția de judecător CCR în locul lui Valer Dorneanu, actualul președinte, Bogdan Licu (PSD), Cristi Danileț (USR) și Ioan Sabău-Pop (AUR) au fost audiață, miercuri, în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor. Votul în plen va fi dat săptămâna viitoare.

UPDATE 14:15 – Licu, Danileț și Sabău-Pop, avizați pentru CCR în Comisia Juridică a Camerei Deputaților

Cei trei candidați pentru funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, Bogdan Licu, Cristi Danileţ şi Ioan Sabău-Pop, au primit aviz favorabil în urma audierilor din Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, transmite Mediafax.

Bogdan Licu, Cristi Danileţ şi Ioan Sabău-Pop, candidați pentru funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, în locul lui Valer Dorneanu, au primit aviz favorabil, miercuri, în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

Votul a fost dat din perspectiva îndeplinirii condiţiilor profesionale pentru a candida la această funcţie, dar plenul Camerei este suveran şi va decide, prin vot, asupra persoanei care va fi numită la CCR, precizează președintele Comisiei Juridice, Laura Vicol Ciorbă.

ȘTIRE INIȚIALĂ

PSD l-a propus pentru această funcţie pe prim-adjunctul Procurorului General, Bogdan Licu, USR – pe judecătorul Cristi Danileţ, iar AUR pe prof. univ. Ioan Sabău-Pop, conform Mediafax.

Termenul de depunere a candidaturilor pentru această funcţie a fost 26 aprilie.

Comisia juridică are termen de depunere a raportului 29 aprilie, iar votul în plen va fi dat săptămâna viitoare.

Mandatul de judecător la CCR al lui Valer Dorneanu expiră pe 10 iunie.

Prof. univ.dr. Valer Dorneanu, președinte al Curții Constituționale din anul 2016, a fost numit numit judecător de Camera Deputaţilor, în 2013, pentru un mandat de 9 ani, care expiră în 10 iunie, iar conform legii, potrivit legii, numirea noului judecător la CCR trebuie finalizatăp cu cel puţin o lună înainte de încetarea mandatului judecătorului predecesor, după cum se arată în adresa CCR trimisă Camerei Deputaților.

Tot în iunie expiră şi mandatele judecătorilor Mona Pivniceru şi Daniel Morar.

Nominalizarea pe locul Monei Pivniceru va fi făcută de către Senat. PNL o propune de senatoarea Iulia Scântei, iar USR pe fostul consilier prezidențial Péter Eckstein-Kovács, avocat.

Președintele Klaus Iohannis urmează să nominalizeze un candidat pentru locul lui Daniel Morar.

Actuala componență a CCR

Potrivit legii fundamentale, judecătorii Curţii trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior. Aceste exigenţe i-au conferit Curţii Constituţionale privilegiul de a se fi impus, încă de la constituire, prin prestigiul de care s-au bucurat judecătorii săi.

Judecătorii sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia. După numire, ei depun individual, în faţa Preşedintelui României şi a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, jurământul de credinţă, moment de la care începe exerciţiul mandatului lor. Prima Curte a depus acest jurământ la data de 6 iunie 1992.

Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior. Totodată, judecătorilor le este interzis să facă parte din partide politice. Judecătorii Curţii sunt obligaţi, prin lege, să-şi îndeplinească funcţia cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei şi să se abţină de la orice activitate sau manifestare contrare independenţei şi demnităţii funcţiei lor.

Judecătorii Curţii se bucură de imunitate şi nu pot fi traşi la răspundere pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor, nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea biroului permanent al Camerei care i-a numit sau a Preşedintelui României, după caz. Preşedintele Curţii Constituţionale este egal în grad cu preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar ceilalţi judecători cu vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Actualul plen este format din:

• Prof. univ.dr. Valer DORNEANU

Președinte al Curții Constituționale din anul 2016. Numit judecãtor de Camera Deputaţilor (2013), pentru un mandat de 9 ani.

• Mona-Maria PIVNICERU

Numită judecător de Senatul României (2013), pentru un mandat de 9 ani.

• Daniel-Marius MORAR

Numit judecător de Preşedintele României (2013), pentru un mandat de 9 ani.

• Livia-Doina STANCIU

Numită judecător de Preşedintele României (2016), pentru un mandat de 9 ani.

• Marian ENACHE

Numit judecător de Senatul României (2016), pentru un mandat de 9 ani.

• VARGA Attila

Numit judecător de Camera Deputaţilor (2016), pentru un mandat de 9 ani.

• Elena-Simina TĂNĂSESCU

Numită judecător de Preşedintele României (2019), pentru un mandat de 9 ani.

• Cristian DELIORGA

Numit judecător de Senatul României (2019), pentru un mandat de 9 ani.

• Gheorghe STAN

Numit judecător de Camera Deputaților (2019), pentru un mandat de 9 ani.

Care este rolul CCR

Conform informațiilor de pe site-ul instituției, Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România, independentă faţă de orice altă autoritate publică.

La nivelul Legii fundamentale, astfel cum a fost republicată în urma revizuirii din anul 2003, Curtea Constituţională este reglementată în cuprinsul celor 6 articole ale Titlului V (art.142-147), dispoziţiile acestora fiind dezvoltate prin Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.

În realizarea funcţiei sale de „garant al supremaţiei Constituţiei”, Curtea îndeplineşte atribuţiile înscrise la art.146 din Legea fundamentală, şi anume:

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;

g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;

i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;

j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;

l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.