VIDEO | Transnistria – teritoriu mic, interese mari (DOCUMENTAR)

Transnistria, teritoriul Republicii Moldova din partea stângă a Nistrului, care și-a declarat independența de Chișinău odată cu destrămarea URSS, a devenit un subiect fierbinte în ultimul timp.

Asta după ce Ministerul de Interne al nerecunoscutei regiuni separatiste a anunțat că ar fi fost trase mai multe focuri de armă dinspre Ucraina asupra localității Cobasna, acolo unde se află unul dintre depozitele de muniții ale… Rusiei.

„Aseară, mai multe drone au fost văzute pe cer deasupra satului Cobasna, regiunea Rîbnița. Dronele au fost lansate deasupra Transnistriei din Ucraina. În dimineața zilei de 27 aprilie, la ora 8:45, din partea ucraineană s-au tras focuri în direcția localității Cobasna. Nu există victime”, arată Ministerul de Interne din Transnistria.

Cu doar câteva momente mai devreme, însă un alt oficial transnistrean declarase că situația din Colbasna e calmă și că ar fi existat un singur foc de pușcă dinspre Ucraina, potrivit publicației Newsmaker.

Aşa-zisul Minister de Interne de la Tiraspol a venit cu o postare pe pagina de Telegram unde confirmă focurile de armă din regiune.

„Mai multe drone au fost văzute pe cer deasupra satului Cobasna. Aparatele de zbor au fost lansate din Ucraina. În dimineaţa zilei de 27 aprilie, la ora 8:45, din partea ucraineană s-au tras focuri în direcţia regiunii Cobasna. Informaţii despre victime nu au fost raportate momentan”, se precizează într-o notă informativă.

Institutul american pentru Studierea Războiului (ISW) a publicat o analiză potrivit căreia Rusia organizează atacuri sub steag fals în Transnistria și că ar putea încerca să destabilizeze Moldova, cu scopul de a crea tensiuni suplimentare cu România și NATO.

Prin raportarea sa zilnică cu privire la războiul din Ucraina, Institutul American pentru Studierea Războiului susține că prin astfel de manevre Kremlinul creează condiții pentru acțiuni ulterioare pe acest front.

„Rusia organizează atacuri sub steag fals în Transnistria, Moldova, creând probabil condiții pentru acțiuni ulterioare pe acest front. Cele două batalioane de pușcași motorizați pe care Rusia le-a menținut în mod ilegal în Transnistria de la sfârșitul Războiului Rece nu sunt probabil suficiente pentru a organiza singure un atac credibil asupra Odesei și nici nu este probabil ca rușii să fie capabili să le întărească suficient pentru a le permite să facă acest lucru. Acestea ar putea sprijini atacuri mai limitate la nord-vest de Odesa, eventual provocând panică și creând efecte psihologice care să avantajeze operațiunile rusești din sudul Ucrainei”, se arată în analiza ISW.

Cu toate acestea, Rusia ar putea, de asemenea, să încerce să destabilizeze Moldova însăși. Comentariile șefului Republicii Populare Donețk și ale altor oficiali ruși și împuterniciți ridică posibilitatea ca Putin să recunoască autointitulata Republică Moldovenească Nistreană (PMR) din Transnistria, așa cum a recunoscut Republicile Populare Donețk și Luhansk.

„PMR ar putea apoi să ceară protecție suplimentară din partea Rusiei, iar Putin ar putea încerca să trimită unele forțe sau capacități suplimentare în Transnistria. Orice astfel de activități ar crește foarte mult tensiunile și temerile în Republica Moldova și în România vecină, punând presiune suplimentară asupra NATO, oferindu-i eventual lui Putin o «victorie» ieftină și distragând atenția de la lupta pe care Rusia o desfășoară în estul Ucrainei”, se mai arată în analiza Institutul American pentru Studierea Războiului.

Același raport arată că Moscova încearcă din răsputeri să „organizeze referendumuri pentru înființarea unor «republici populare» în zonele ocupate din sudul Ucrainei, ceea ce ridică posibilitatea ca Putin să intenționeze să prezinte o serie de noi «republici populare independente» ca parte a unei sărbători de Ziua Victoriei”, celebrată pe anual, pe 9 mai.

„Dar atacurile sub steag fals și reacțiile Rusiei și ale reprezentanților ruși la acestea sunt alarmante și este de datoria NATO și a Occidentului să ia în considerare cele mai periculoase căi de acțiune și să se pregătească pentru a le face față”.

În acest context, Maia Sandu a convocat o ședință a Consiliului de Securitate.

„Ceea ce se întâmplă în regiunea Transnistreană este o escaladare a tensiunilor. În ultimele săptămâni, în regiune au fost mai multe alerte cu bombe în școli și instituții medicale, au urmat exploziile. Autoritățile Republicii Moldova urmăresc cu atenție și vigilență. Analizele noastre arată că există tensiuni între diferite forțe din interiorul regiunii, interesate de destabilizarea situației. Acest lucru vulnerabilizează regiunea și creează riscuri pentru Republica Moldova”, a spus Maia Sandu.

Astfel, printre deciziile luate de Consiliul Suprem de securitate din Republica Moldova se numără:

• creșterea intensității verificărilor circulației în apropierea zonei de securitate;
• creșterea intensității patrulării și verificărilor pe teritoriul Republicii Moldova și la frontieră;
• creșterea nivelului de alertă în ceea ce privește securizarea obiectivelor de infrastructură critică;
• creșterea nivelului de alertă a tuturor instituțiilor responsabile de asigurarea ordinii publice și securității.

Istoria Transnistriei este una incertă. Urmare a destrămării Uniunii Sovietice, pe 2 septembrie 1990, a fost proclamată Republica Moldovenească Nistreană.

La 25 august 1991, Sovietul suprem al RMN a adoptat declarația de independență a noii republici. Pe 27 august 1991 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova, al cărei teritoriu cuprindea și raioanele din stânga Nistrului.

Parlamentul moldovenesc a cerut guvernului URSS „să înceapă negocierile cu guvernul moldovenesc cu privire la ocupația ilegală a Republicii Moldova și retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul moldovenesc”.

După ce Moldova a primit statul de membru al ONU, președintele moldovean Mircea Snegur a autorizat o intervenție militară împotriva forțelor rebele care atacaseră posturi de poliție loiale Chișinăului de pe malul estic al Nistrului.

Rebelii, ajutați de trupele sovietice, și-au consolidat controlul peste cea mai mare parte din zona disputată. La 21 iulie 1992 Republica Moldova și Federația Rusă au semnat o așa numită Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova.

Chiar și după încetarea focului, Rusia a continuat să ofere regimului separatist sprijin militar, politic și economic, permițându-i să supraviețuiască și conferindu-i un anumit grad de autonomie vis-à-vis de Moldova, care continuă până în prezent.