Deputații liberali cer sancționarea aleșilor AUR pentru „comportament inacceptabil” la dezbaterea Legii offshore. Virgil Popescu: „AUR nu pierde nicio ocazie să puncteze pe agenda lui Putin”

Grupul Partidului Național Liberal (PNL) din Camera Deputaților – unde au fost episoade „cu scântei” marți, cu ocazia dezbaterii, în calitate de for decizional a proiectului Legii offshore, privind exploatarea și valorificarea gazelor din Marea Neagră – a anunțat că va depune o sesizare oficială pentru sancționarea parlamentarilor Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) pentru „un comportament inacceptabil”. Într-o declarație ulterioară, Virgil Popescu, ministrul Energiei – care și-a anulat declarația de presă pentru că era urmărit de liderul AUR, deputatul George Simion, s-a exprimat împotriva comportamentului AUR, care a urmărit intimidarea celor prezenți.

Parlamentarii liberali au reclamant comportamentul colegilor din AUR în urma dezbaterilor din comisiile de specialitate ale forului decizional. Raportul comisiilor pentru industrii și servicii și cea pentru buget, finanțe și bănci, privind proiectul Legii offshore – respectiv Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore  –  discutat și votat marți a fost unul favorabil, cu majoritate de voturi, cu amendamente, și care va fi supus votului plenului în ședința de miercuri.

DOCUMENT: Legea offshore – Raport favorabil comisii Camera deputaților

Senatul, prima cameră sesizată a Parlamentului, a adoptat proiectul de lege, miercurea trecută, 11 mai, cu majoritate de voturi mult așteptata Lege offshore. Proiectul de act normativ, care poartă semnătura liderilor formațiunilor aflate la guvernare, – Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian, lături de Virgil Popescu – a fost votat înm plenul Senatului „contra” doar de reprezentanții Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și de senatoarea neafiliată Diana Șoșoacă. Din totalul de 102 senatori prezenți miercuri în ședința de plen a Senatului, 89 au votat pentru, 13 contra și niciunul nu s-a abținut cu privire la proiectul Legii offshore, conform datelor oficiale finale privind votul electronic.

Grupul PNL: Cu cât se elimină dependența de gazul rusesc, cu atât comportamentul AUR e mai deplasat

În comunicatul transmis, PNL condamnă comportamentul agresiv al parlamentarilor AUR de la dezbaterea privind legea offshore. „Cu cât se elimină dependența de gazul rusesc, cu atât comportamentul AUR e mai deplasat”, se arată în comunicatul prin care Grupul PNL din Camera Deputaților anunță că va depune sesizare pentru sancționarea parlamentarilor AUR care au avut un comportament inacceptabil.

„Partidul Național Liberal nu tolerează comportamentul reprobabil al parlamentarilor AUR, partidul care pare că are agenda conectată la Kremlin. De aceea, grupul PNL din Camera Deputaților va depune sesizare pentru sancționarea parlamentarilor AUR care au recidivat în comportament indecent și inadecvat unei ședințe de comisie parlamentară, în timpul dezbaterii la Legea offshore, cea care va debloca investițiile în Marea Neagră și va elimina dependența de gazul rusesc”, se arată în comunicat.

Regulamentule Camerei Deputaților prevede că utilizarea violenței fizice constând în gesturi agresive ori a violenței verbale constând în injurii, invective sau calomnie la adresa unui alt parlamentar este interzisă în plen și în ședințele comisiilor de specialitate.

„Amintim că Regulamentul Camerei Deputaților a fost modificat în urma unui alt episod de violență fizică și verbală a liderilor AUR. AUR nu pierde nicio ocazie să puncteze pe agenda lui Putin, cu atât mai mult astăzi, când Parlamentul grăbește aprobarea Legii offshore, cea care va reda independența energetică României. Nu putem tolera comportamentul AUR care a urmărit intimidarea celor prezenți. Condamnăm violența în toate formele ei, cu atât mai mult cu cât astăzi AUR a atacat inclusiv reprezentanții companiilor private prezente la dezbateri”, au transmis liberalii.

„Unii parlamentari, pe care îi bănuiesc că reprezintă cu ardoare interesele Rusiei, au încercat să provoace diversiuni, să propage minciuni și neadevăruri”

Virgil Popescu se alătură poziției grupului său politic, într-un comunicat publicat pe contul de Facebook după ședința din Camera Deputaților. „Este un proiect de lege care va debloca investiţiile din Marea Neagră, asigură stabilitate şi predictibilitate cadrului legislativ, elimină un prag de impozitare de sub 85 de lei în condiţiile în care probabil preţul de cost, din estimări, se apropie de această cifră şi nu este normal să impozităm ceea ce este preţ de cost. Totodată asigură, pe de altă parte, un mecanism al statului român ca, în caz de criză, să asigure cu prioritate aprovizionarea României şi, de asemenea, o verificare a contractelor bilaterale, tocmai pentru a preîntâmpina posibile probleme în aprovizionarea cu gaze naturale a țării noastre”, a scris ministru Energiei.

„Din păcate, am constatat cu regret că unii parlamentari, pe care îi bănuiesc că reprezintă cu ardoare interesele Rusiei, au încercat să provoace diversiuni, să propage minciuni și neadevăruri. Condamn, din nou, cu fermitate acest tip de comportament pasiv – agresiv, neadecvat și am încredere că românii vor sancționa asta”, a precizat Virgil Popescu, amintind de sesizarea anunțată de colegii săi. „AUR nu pierde nicio ocazie să puncteze pe agenda lui Putin, cu atât mai mult astăzi, când Parlamentul grăbește aprobarea Legii offshore, cea care va reda independența energetică României. Nici eu, nici colegii din PNL, nu putem tolera comportamentul AUR care a urmărit intimidarea celor prezenți. Condamnăm violența în toate formele ei, cu atât mai mult cu cât astăzi AUR a atacat inclusiv reprezentanții companiilor private prezente la dezbateri”, a conchis ministrul Energiei.

„Primele gaze din Marea Neagră vor ieși în a doua partea a acestui an”

Proiectul a fost depus în Parlament acum mai puțin de o lună, demersul fiind anunțat, în 15 aprilie, de ministrul Virgil Popescu.

Prin acest act normativ, autoritățile promit bani mai mulți la buget, fără cheltuieli publice, dezvoltarea afacerilor pe orizonală, mai multe locuri de muncă, dar și o creștere a securității energetice și o scădere a dependenței față de resurse externe, pe lângă un impact mai redus asupra mediului. Astfel, conform expunerii de motive al acestui proiect de lege, una dintre cele mai disputate și așteptate din ultimii ani, gazele românești exploatate din Marea Neagră înseamnă venituri anuale de peste un miliard de dolari pe an și peste 30.000 de locuri de muncă, dacă proiectul va trece de Legislativ, așa cum arată susținerea exprimată de coaliția de guvernare, și va fi promulgat de șeful statului.

„Gaze românești pentru români! Noua lege offshore a fost depusă astăzi la Parlament. Este foarte important că am reușit să avem susținerea unei majorități pentru o lege atât de importantă, care va fi adoptată în procedură de urgență. Legea offshore a fost și este o prioritate pentru mine și colegii din PNL. În primul rând, prin modificările pe care le aducem la legea 256, aprobată în 2018, deblocăm investițiile și, astfel, asigurăm independența energetică a României și reducem dependența de gazul rusesc”, a scris minsitrul liberal, pe contul de Facebook, la jumătatea lunii trecute. Informația fusese anunțată și de liderul partidului partener în coaliție, PSD, Marcel Ciolacu, unul dintre inițiatorii semnatari.

„Primele gaze din Marea Neagră vor ieși în a doua partea a acestui an și aici vorbim de o producție de circa 1 miliard de metri cubi anual – Investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul verbal de recepție la finalizarea lucrărilor”, a anunțat ministrul Energiei.

La începutul lunii, premierul Nicolae Ciucă, ministrul Energiei, Virgil Popescu, și David Muniz, Chargé d’Affaires ad-interim – Ambasada SUA în România au participat la semnarea contractului de vânzare-cumpărare pentru preluarea de către Romgaz a acțiunilor companiei ExxonMobil, respectiv 50% din participația din perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră.

Promisiuni politice vechi

Un proiect al Legii offshore era publicat în dezbatere publică acum aproximativ doi ani și jumătate pe site-ul Ministerului Energiei, mai concret în septembrie 2019, în timpul Guvernului Dăncilă, după condamnarea fostului lider PSD, Liviu Dragnea.

„România prezintă un potențial semnificativ de dezvoltare a sectorului gazelor naturale, însă exploatarea acestor resurse necesită investiții substanțiale. În aceste condiții, este necesară asigurarea condițiilor adecvate realizării investițiilor specifice pentru exploatarea descoperirilor de gaze naturale, precum și pentru continuarea operațiunilor de explorare și evaluarea a unor noi resurse de hidrocarburi în perimetrele offshore din Marea Neagră, îndeosebi în zona deepwater, dar și pentru redezvoltarea zăcămintelor existente și identificarea unor noi resurse în zone de mică adâncime”, se arăta în expunerea de motive de la acel moment, după controversatele prevederi ale Ordonanței de Urgență 114/20018. Următorul Cabinet, condus de Ludovic Orban, a făcut de asemenea promisiuni pe această temă sensibilă pentru investitorii din domeniul energiei. În programul de guvernare libeal era prevăzută „deblocarea investițiilor offshore de gaze naturale din Marea Neagră. (…) Marea Neagră constituie o zonă de real interes prin prisma rezervelor de hidrocarburi identificate în zona maritimă offshore. Este necesară exploatarea perimetrelor în condiții în care să câștige atât România, cât și operatorii privați. Dacă vrem să adăugăm aceste rezerve la producția internă actuală, trebuie să renunțăm atât la lozincile populiste, cât și la negocierea lipsită de transparență”, se afirma în documentul din octombrie 2019.

„Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră” este de asemenea un obiectiv cuprins în programul de guvernare a actualului Executiv, condus de Nicolae Ciucă, cu susținerea coaliției PNL – PSD – UDMR și minorități naționale.

Același intenții erau exprimate de ministrul Energiei Virgul Popescu, care deține și acum mandatul, în martie anului trecut, în guvernul liberal condus de Florin Cîțu. În martie 2021, ministrul Virgil Popescu a declarat, în cadrul evenimentului Gândul, că Legea off-shore va fi asumată de coaliția guvernamentală (pe atunci formată alături de UDMR, USR și minorități), în Parlament, nu de către Guvern. „Îmi doresc ca, pe lângă voturile coaliției, în urma asumării unui viitor proiect de lege de modificare a vechii legi off-shore, să adăugăm mai multe voturi, să se adauge coaliției și voturi de la alte partide politice, pentru că nu mai îmi doresc să repetăm greșelie adoptării legii off-shore, care a fost întoarsă, sucită, răsucită și modificată și până la urmă uitați că, din cauza ei șia ordonanței 114, practic extracția de gaze din Marea Neagră a întârziat”, a spus Virgil Popescu, la Conferința digitală LIVE „Energy Now II Edition”, organizată de GÂNDUL, în martie anul trecut. La acel moment nici nu începuseră oficial negocierile dintre Romgaz și ExxonMobil pentru preluarea acțiunilor companiei care încă deține, pentru că nu s-a finalizat vânzarea, jumătate din perimetrul Neptun Deep.

Câte gaze sunt în Marea Neagră

Estimările privind cantitatea de gaze exploatabile din Marea Neagră sunt incluse în studiul „Contribuția proiectelor de explorare și producție a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei românești” , realizat de compania de consultanţă Deloitte, realizat la cererea Asociației Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră, în luna mai 2018.

Astfel, estimarea resurselor din Marea Neagră, bazată pe descoperirile anunțate:

Câmpurile Lebăda Est (producție demarată în 1987), Lebăda Vest (producție demarată în 1993), Sinoe (producție demarată în 1999), Pescăruș (producție demarată în 2003) și Delta (producție demarată în 2009) din perimetrul XVIII ISTRIA sunt cele mai vechi descoperiri. Împreună, au totalizat 185 de milioane de barili de țiței, 8 milioane de barili de condensat și 48 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Din cauza exploatării de lungă durată, rezervele de țiței și de condensat sunt aproape epuizate, în timp ce resursele de gaze naturale rămase sunt de aproximativ 6 miliarde de metri cubi, conform rapoartelor de piață.

În perimetrul XV MIDIA B au fost făcute două descoperiri semnificative: Doina (în 1995) și Ana (în 2008). Resursele recuperabile totalizează 9,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Se preconizează că exploatarea va începe înainte de 2020.

În perimetrul EX-27 MURIDAVA, explorarea a arătat cantități posibile de 4,85 miliarde de metri cubi de gaze naturale și 11,7 milioane de barili de țiței.

Explorările din perimetrele EX-28 EST COBALCESCU, EX-29 EST RAPSODIA si XV MIDIA A nu au arătat până acum nicio cantitate viabilă de hidrocarburi din punct de vedere comercial.

În 2014 a fost anunțată o mică descoperire în perimetrul XVIII ISTRIA, câmpul Marina, cu un potențial de producție de 1.500-2.000 bep/zi.

Mai recent, au fost făcute publice două descoperiri importante:

În martie 2012, OMV Petrom S.A. și Exxon Mobil Exploration & Production Romania Ltd. (în calitate de Operator) au anunțat faptul că prin sonda Domino 1, poziționată în perimetrul XIX 2 NEPTUN (DEEP) s-au descoperit resurse recuperabile estimate între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Între timp s-a încheiat, cu succes, negocierea pentru ca Romgaz să preia acțiunile, implicit participația ExxonMobil.

În octombrie 2015, companiile Lukoil, PanAtlantic și Romgaz au anunțat, de asemenea, descoperirea pe platforma continentală a României a unui zăcământ important de gaze. Pe baza datelor seismice și în urma analizei probelor obținute în timpul operațiunilor de foraj, rezultatele preliminare indică rezerve care depășesc 30 de miliarde metri cubi de gaze naturale.