Erlan Karin, secretarul de stat al Kazahstanului, despre noile amendamente constituționale: ”Consolidarea mecanismelor de protecție a drepturilor cetățenilor”

Kassym-Jomart Tokayev – președintele Kazahstanului – a semnat un decret privind organizarea, pe data de 5 iunie, a unui referendum național cu privire la proiectele de amendamente și completări la Constituția țării.

Viitoarea reformă constituțională este un pas important în implementarea programului de reforme politice al președintelui Kassym-Jomart Tokayev, prezentat în discursul său privind starea națiunii din luna martie a acestui an.

Proiectele de amendamente și completări la Constituția Kazahstanului au fost elaborate de specialiști în drept și constituționali, primind o evaluare pozitivă din partea Consiliului Constituțional. Proiectele de modificări constituționale se bazează, de altfel, pe solicitările cetățenilor kazahi și sunt implementate în interesul întregii societăți.

Toate amendamentele și completările la Constituție Kazahstanului sunt interdependente, a notat Erlan Karin, secretarul de stat al Kazahstanului, în The Astana Times, și fac parte dintr-un singur obiectiv, respectiv crearea unui cadru legal pentru:

1. trecerea finală de la un model super-prezidenţial la o republică prezidenţială;
2. redistribuirea unui număr de puteri;
3. consolidarea rolului și statutului Parlamentului;
4. creșterea participării oamenilor la guvernarea țării; și
5. consolidarea mecanismelor de protecție a drepturilor cetățenilor.

Trebuie menționat că proiectul de lege ”Cu privire la amendamentele și completările la Constituția Republicii Kazahstan” a fost publicat oficial pe data de 6 mai.

Poate fi foarte dificil ca o persoană să navigheze prin numeroasele amendamente, să vadă diferența dintre versiunea veche și cea nouă a Constituției. Prin urmare, pentru a facilita cunoașterea acestor amendamente, acestea sunt împărțite în blocuri mari de amendamente și completări, indicând puncte și articole specifice ale Constituției.

Tranziția finală de la un model super-prezidențial la o republică prezidențială

Reforma constituțională va crea un echilibru optim al relațiilor dintre ramurile guvernului, va asigura echidistanța maximă a instituției președinției, mai precizează secretarul de stat Erlan Karin.

Articolul 43 din Constituție este completat de paragraful 3, care prevede că ”Președintele Republicii nu trebuie să fie membru al unui partid politic în timpul mandatului”. Pe aceeași logică, această interdicție se extinde și asupra președinților și judecătorilor Curții Constituționale, Curții Supreme și ai altor instanțe, președinților și membrilor Comisiei Electorale Centrale, Camerei Supreme de Conturi a Republicii (noua versiune a paragrafului 2). al articolului 23 din Constituție).

Aceasta va avea ca rezultat creșterea concurenței politice, crearea de condiții egale pentru dezvoltarea tuturor partidelor politice, independență și imparțialitate în luarea deciziilor.

Erlan Karin, secretarul de stat al Kazahstanului

Șeful statului ar trebui să acționeze ca un garant ferm al egalității de șanse pentru toți cetățenii. Prin urmare, articolul 43 din Constituție este completat de paragraful 4, potrivit căruia rudelor apropiate ale Președintelui nu li se permite să ocupe funcții de funcționari publici politici și șefi de companii cvasi-publice.

La propunerea membrilor Grupului de Lucru, prevederile privind dreptul Primului Președinte de a fi ales de mai mult de două ori la rând (o nouă versiune a articolului 42 (5) din Constituție) și articolul 46 alineatul (4) din Constituție. Constituția, care prevedea că statutul și atribuțiile primului președinte sunt determinate de Constituție și de legea constituțională, sunt excluse.

Extinderea competențelor administrației locale și ale autoguvernării

Articolul 91 din Constituție exclude prevederea privind statutul primului președinte ca fondator al Kazahstanului independent (noua versiune a paragrafului 2 al articolului 91 din Constituție).

Rezultatul reformei constituționale ar trebui să fie extinderea competențelor administrației locale și ale autoguvernării, implementate de reprezentanții locale și organele executive responsabile de starea de lucruri pe teritoriul relevant.

• Proiectul prevede excluderea competențelor președintelui Kazahstanului de a înceta sau suspenda total sau parțial actele guvernatorilor de regiuni, orașe de importanță națională și capitale (o nouă versiune a paragrafului 3 al articolului 44 din Constituție).
• De asemenea, prevede excluderea puterii Președintelui de a demite akim (primarii) raioanelor, orașelor și districtelor rurale (noua versiune a articolului 87, paragraful 4, din Constituție).

Procedura de obținere a competențelor de către guvernatorii regiunilor, orașelor de importanță națională și capitalei se schimbă semnificativ. Potrivit noii formulări a paragrafului 4 al articolului 87 din Constituție, aceștia vor fi acum numiți de către președinte cu acordul deputaților maslikhats (organisme reprezentative locale) situate pe teritoriul regiunii sau a deputaților maslikhats din orașele din semnificație națională și, respectiv, capitală.

În același timp, șeful statului va oferi cel puțin doi candidați pentru a fi votați. Se consideră că a primit consimțământul candidatul care primește cele mai multe voturi de la deputații care au participat la vot. Ca atare, puterile Președintelui în raport cu autoritățile locale sunt reduse și concentrate pe guvernatorii regionali, în timp ce rolul maslikhats este întărit semnificativ.

Erlan Karin, secretarul de stat al Kazahstanului

Redistribuirea puterii

Cota prezidențială în Senat urmează să fie redusă de la 15 la 10 deputați. Mai mult, cinci dintre ele vor fi propuse de Adunarea Poporului Kazahstan (o nouă versiune a paragrafului 2 al articolului 50 Constituție). Competențele Senatului sunt completate de dreptul de a aproba candidații depusi de Președintele Republicii pentru funcțiile de președinți ai Curții Constituționale și ai Consiliului Suprem al Magistraturii (noile versiuni ale art. 44 alin. 4, art. 55 alin. 2; paragraful 4 al articolului 82 din Constituție).

În ansamblu, instituția controlului constituțional este în curs de modernizare odată cu înființarea Curții Constituționale (în locul actualului Consiliu Constituțional).

Curtea Constituțională va fi formată din 11 judecători (actualul Consiliu Constituțional este format din 7 membri). Componența sa este formată după cum urmează:

• 6 judecători sunt numiți de Parlament (câte 3 judecători de către Mazhilis și Senat)
• 4 judecători sunt numiți de Președinte

Președintele Curții Constituționale este numit de Președinte cu acordul Senatului (noua versiune a alin. 1) al articolului 57, alin. 7) al alineatului (3) al art. Constitutia).

Comisia de Conturi pentru Controlul execuției bugetului național se transformă în Camera Supremă de Conturi, al cărei președinte va raporta deputaților mazhililor de două ori pe an (noua versiune a paragrafului 2 al articolului 53, noul paragraf 3-1). ) al paragrafului 1 al articolului 56 din Constituție).

Institutul ”Secretarului de Stat” va fi transformat în institutul ”Consilierului de Stat”, care va fi responsabil cu formarea de propuneri și recomandări către Șeful statului (o nouă versiune a paragrafului 19 al articolului 44 din Constituție).

Erlan Karin, secretarul de stat al Kazahstanului

Consolidarea rolului și statutului Parlamentului Kazahstanului

Ca urmare a acestei reforme constituționale, ramura legislativă a guvernului kazah va suferi ”o reformatare semnificativă”. Ca urmare, rolul și statutul Parlamentului și al camerelor sale vor crește semnificativ.

După cum s-a menționat deja, Senatul va coordona numirea de către președinte a președinților Curții Constituționale și ai Consiliului Suprem al Magistraturii. În plus, președintele va numi nu 15, ci 10 deputați ai Senatului, 5 dintre ei vor fi sugerați de Adunarea Poporului Kazahstan (noua versiune a paragrafului 2 al articolului 50 Constituție).

În același timp, cota Adunării Poporului Kazahstan este transferată de la Mazhilis la Senat și redusă de la 9 la 5 deputați. În consecință, numărul total de mandate de adjuncți în Mazhilis va fi redus de la 107 la 98 (noua versiune a paragrafului 3 al articolului 50 din Constituție).

Deputații mazhililor vor fi aleși printr-un sistem electoral mixt: printr-un sistem de reprezentare proporțională pe teritoriul unei singure circumscripții naționale, precum și în circumscripțiile teritoriale cu mandat unic (noua versiune a paragrafului 3 al articolului 50 Constituție). Introducerea unui sistem electoral mixt va face posibilă luarea în considerare pe deplin a drepturilor tuturor cetățenilor și reflectarea mai bine a intereselor alegătorilor.

Se introduce dreptul alegătorilor de a revoca mandatul deputaților mazhililor aleși într-o circumscripție teritorială cu un singur mandat (o nouă versiune a paragrafului 5 al articolului 52 din Constituție). În consecință, tradițiile democratice vor fi întărite semnificativ, iar o nouă cultură politică bazată pe responsabilitatea reciprocă și încrederea între deputați și alegători se va înrădăcina.

Competența mazhililor este extinsă, iar controlul parlamentar asupra calității execuției bugetului de stat este întărit. În acest scop, după cum sa menționat deja, Comisia de Conturi pentru Monitorizarea execuției bugetului de stat se transformă în Camera Supremă de Conturi, al cărei președinte trebuie să raporteze de două ori pe an deputaților mazhililor (noua versiune a paragrafului 2) din Articolul 53, noul paragraf 3-1) alin.1 al articolului 56 din Constituție). Acest lucru va consolida și mai mult statutul mazhililor și al Parlamentului în ansamblu.

Pentru a consolida mecanismul de control și echilibru în sistemul politic și pentru a optimiza procedura legislativă, se propune ca mazhilii să adopte legi (proiectele de lege examinate și aprobate anterior), în timp ce Senatul aprobă sau nu legile (anterior Senatul a adoptat legi) (noua versiune a paragrafelor 4 si 5 ale art. 61 si paragraful 5 al articolului 62 din Constitutie).

Legile constituționale vor fi adoptate de Parlament în ședința comună a Camerelor în cel puțin două dezbateri (noua versiune a articolului 53 din Constituție).

Se introduce un mecanism special pentru adoptarea promptă a legilor în cazuri excepționale.

Proiectele de legi introduse ca inițiativă legislativă a Guvernului pentru a răspunde cu promptitudine la condițiile care amenință viața și sănătatea populației, ordinea constituțională, protecția ordinii publice și securitatea economică a țării sunt supuse examinarea imediată de către Parlament în cadrul unei sesiuni comune a camerelor sale.

Erlan Karin, secretarul de stat al Kazahstanului

Pentru perioada de examinare a acestor proiecte de lege, Guvernul are dreptul de a adopta acte normative cu caracter temporar, care au putere de lege (supliment la alin. 2 si 3 din art. 61 din Constitutie).

Acest mecanism este conceput pentru circumstanțe speciale care necesită o muncă coordonată imediată a ramurilor guvernamentale pentru a depăși amenințările periculoase. Practic, nu este destinat utilizării de zi cu zi și este asigurat de responsabilitatea reciprocă a membrilor Parlamentului și a membrilor Guvernului.

Creșterea participării oamenilor la guvernarea țării

Constituția Kazahstanului stabilește, în mod definitiv și fără ambiguitate, norma că pământul și subsolul, apa, flora și fauna, precum și alte resurse naturale aparțin oamenilor. Statul exercită dreptul de proprietate în numele poporului (noua versiune a articolului 1, paragraful 2 Constituție).

Se propune alegerea deputaților mazhililor folosind un sistem electoral mixt: conform sistemului de reprezentare proporțională pe teritoriul unei singure circumscripții naționale, precum și în circumscripțiile teritoriale cu mandat unic (noua versiune a paragrafului 3). al articolului 50 și alin.1 al articolului 51 Constituție).

De asemenea, va fi posibilă revocarea mandatului deputaților mazhililor aleși într-o circumscripție teritorială cu un singur mandat (noua versiune a paragrafului 5 al articolului 52 din Constituție).

Guvernatorii regiunilor, orașelor de importanță națională și capitalei vor fi numiți de către președinte pe bază alternativă (cel puțin doi candidați) cu acordul tuturor deputaților maslikhats din regiune/oraș (noua versiune a paragrafului 4 al articolului 87 din Constituție).

Astfel, sunt consolidate garanțiile administrației publice locale și ale autoguvernării, implementate de reprezentanții locale și organele executive responsabile de starea de fapt pe teritoriul relevant.

Erlan Karin, secretarul de stat al Kazahstanului

Consolidarea mecanismelor de protecție a drepturilor cetățenilor

Consiliul Constituțional este în curs de transformare în Curtea Constituțională, care – la cererea cetățenilor – va lua în considerare respectarea Constituției a actelor juridice normative ale Republicii Kazahstan care le afectează în mod direct drepturile și libertățile consacrate în Constituție ( noua versiune a articolelor 71-74 din Constitutie).

Decizia de abolire a pedepsei cu moartea la nivel constituțional este, în cele din urmă, transpusă în practică (noua versiune a paragrafului 2 al articolului 15 din Constituție).

Competența, organizarea și procedura de desfășurare a activității Parchetului vor fi stabilite de legea constituțională (noua versiune a paragrafului 4 al articolului 83 din Constituție). Acest lucru ar trebui să consolideze sistemul de activități privind drepturile omului și cea mai înaltă supraveghere a respectării statului de drept în Republica Kazahstan în numele statului, în limitele și formele stabilite de lege.

Prevederile noului articol 83-1 din Constituție conferă imunitate Avocatului Poporului pentru Drepturile Omului și garantează independența și neresponsabilitatea oricăror altor organe și funcționari ai statului atunci când își exercită atribuțiile de a promova restabilirea drepturilor și libertăților umane și civile încălcate. Pentru a realiza acest lucru, aceștia vor avea dreptul de a face recurs la Curtea Constituțională. Statutul juridic și organizarea activităților Avocatului Poporului pentru Drepturile Omului vor fi stabilite de legea constituțională.

”În cele din urmă, se poate susține pe bună dreptate că reforma constituțională va extinde participarea cetățenilor la guvernare și va asigura o democratizare reală a proceselor politice”, consideră Erlan Karin, secretarul de stat al Kazahstanului.