EXCLUSIV | Declarații uluitoare ale șefului SIAS, anchetat în dosarul masacrului de la Onești. „Elicopterele MAI sunt prea vechi ca să zboare cu șase luptători complet echipați!”

Șeful trupelor de elită ale Poliției Române a recunoscut în fața procurorilor care îl anchetează pentru lipsa de reacție în cazul luării de ostatici de la Onești, care s-a soldat cu doi morți, că pregătise o echipă de intervenție, însă elicopterele MAI sunt prea uzate pentru a putea să ridice de la sol șase luptători cu tot cu echipamentul aferent. În același timp, comandatul SIAS a spus că șeful Poliției Române din acel moment l-a trimis la Onești abia după ce ostaticii fuseseră deja măcelăriți de Gheorghe Moroșan.

Moartea celor doi meșteri sechestrați și măcelăriți după ce, timp de șase ore, au fost ținuți ostatici într-un apartament din Onești, l-a adus în fața procurorilor și pe unul dintre cei mai importanți chestori din organigrama Poliției Române.

Chestorul Alexandru Scurtu a fost audiat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de suspect, după ce procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, care au instrumentat dosarul de omor și lipsire de libertate, au constatat, în urma audierii tuturor persoanelor implicate, posibile fapte de neglijență în serviciu comise de chestori din conducerea Poliției Române, care, prin lipsa de reacție de care au dat dovadă, i-ar fi permis lui Gheorghe Moroșan să-i omoare cu un cuțit de bucătărie pe Dan Pătatu și Silviu Iștoan.

Erori în lanț

În acest sens, s-a făcut o disjungere care a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, iar de acolo, dosarul a fost preluat de Parchetul General, având în vedere consecințele extrem de grave ale presupusei fapte și calitatea ofițerilor care urmau să fie chemați la audieri.

Primul chestor din conducerea IGPR care a primit calitatea de suspect a fost Alexandru Scurtu, șeful Serviciului de Intervenții și Acțiuni Speciale (SIAS). Potrivit documentelor oficiale depuse la dosar, acestuia i s-a adus la cunoștință că este suspectat că, la data de 1 martie 2021, „nu și-a îndeplinit obligația de desfășurare a activităților de imobilizare sau neutralizare a lui Moroșan Gheorghe, pasivitate care a avut drept consecință privarea de libertate a victimelor pe o perioadă de aproximativ 6 ore precum și uciderea acestora de către autorul înarmat”.

Cu toate că, imediat după tragedie, Poliția Română a organizat o conferință de presă în timpul căreia au fost explicate erorile în lanț ale polițiștilor de la IPJ Bacău și Poliția Municipiului Onești, a ieșit la suprafață faptul că, de fapt, potrivit Regulamentului de Organizare și Funcționare al SIAS, intervenția în cazul luărilor de ostatici de către persoane înarmate este de datoria exclusivă a oamenilor conduși de Alexandru Scurtu.

Chiar și așa, după tragedie, la Bacău a mers o comisie de control, din care a făcut parte inclusiv chestorul Scurtu, care, mai apoi, avea să primească el însuși calitatea de suspect.

Conform declarației pe care a dat-o în fața anchetatorilor, Alexandru Scurtu a spus că, la data tragediei, a aflat despre incident în jurul orelor 14.00, când a fost postat pe grupul de Whatsapp „Grupul Dispecerat IGPR”.

„Situația e sub control”

Acesta susține, în continuate, că la ora 14.01, i-a transmis chestorului Eduard Mirițescu, la acel moment împuternicit ca șef al Poliției Române, că „situația este sub control, în coordonarea procurorului”. Acesta ar fi avut informația de la Cristinel Andrieș, șeful Poliției Onești.

În continuare, chestorul Scurtu a declarat în fața procurorilor că a chemat în biroul său patru specialiști din subordinea lui. Este vorba despre șeful Biroului Misiuni Speciale, care, între altele, se ocupa și de monitorizarea pregătirii Serviciului de Acțiuni Speciale (SAS) Bacău, doi negociatori și pe șeful structurii de intervenție, aflat de serviciu la ora respectivă.

Acesta susține că, în intervalul orar 14.20 – 17.00 (n.r. ora la care ostaticii au fost înjunghiați), a vorbit de șapte ori pe „palierul de negociere”.

SIAS nu a primit ordinul de intervenție

În același timp, șeful SIAS a recunoscut și faptul că, la nivelul structurii pe care o conduce, fusese mobilizată o echipă completă de intervenție, formată din șase luptători, dintre care doi erau lunetiști. Echipa era pregătită să plece către Onești „imediat dacă situația degenerează”.

Chestorul spune că, orice s-ar fi întâmplat, nu putea decide de unul singur trimiterea echipei la Onești, în condițiile în care avea nevoie de o dispoziție venită din partea unuia dintre șefii Poliției Române.

Astfel, Scurtu a explicat faptul că l-a informat pe chestorul Florentin Brăcea (la momentul respectiv director adjunct al IGPR care avea SIAS în subordine directă) cu privire la constituirea echipei, însă nu a primit niciun ordin din partea acestuia.

Totuși, acesta a menționat în fața procurorilor că la momentul respectiv conducerea Poliției Române „nu cunoștea nici revendicările și nici un eventual profil al suspectului care să conducă la ideea că structurile regionale sunt depășite”.

În același context, Alexandru Scurtu a ținut să menționeze și faptul că oricum nu ar fi putut să ajungă în timp util la Onești, din cauza faptului că elicopterele aflate în dotarea Ministerului Afacerilor Interne, destinate unor astfel de misiuni, sunt mult prea uzate și s-ar fi putut ridica de la sol.

„SIAS-ul este o structură care nu are în dotare elicoptere, iar eventuala folosire a acestor mijloace de mobilitate se face prin solicitarea adresată de conducerea Poliției Române către comanda Ministerului Afacerilor Interne pentru a aloca resursele de mobilitate aeriană. Acestea sunt resursele rămase din 1990, MI 17 și MI 8, a căror resursă de zbor s-a consumat demult. Capacitățile de mobilitate aeriană sunt orientate către transporturile de urgență de tip SMURD, cu alt tip de aparat. De menționat că greutatea unui luptător cu tot echipamentul pe el înseamnă greutatea lui plus 35 de kilograme. Într-o echipă de intervenție sunt șase luptători, dintre care doi sunt lunetiști”, a explicat șeful SIAS.

Mortul e de vină

Chiar și așa, chestorul Scurtu a subliniat că nu a existat nicio solicitare de intervenție pentru SIAS, nici de la Onești și nici din partea șefilor direcți de la IGPR până la ora 17.15, când a discutat cu Eduard Mirițescu, șeful Poliției Române, are i-a spus să plece la Onești.

Trebuie spus, însă, că la ora respectivă ostaticii erau deja morți, iar Gheorghe Moroșan fusese împușcat cu bile din cauciuc și imobilizat de SAS Bacău.

În declarația dată în fața procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Alexandru Scurtu a menționat că se consideră nevinovat și a adăugat că, de fapt, morții sunt de vină pentru producerea dublului asasinat.

„Deznodământul situației a fost unul imprevizibil, în acel moment se încerca regizarea și pregătirea unui cetățean pentru a juca rolul de reporter și a putea ventila emoțional subiectul, prin adresarea către acesta a problemelor pe care le avea. Toate celelalte lucruri sunt aflate ulterior incidentului, respectiv faptul că acțiunea violentă a criminalului a fost determinată de un atac venit din partea uneia dintre victime”, a conchis șeful trupelor de intervenție rapidă ale Poliției Române.

Potrivit unor surse judiciare, în urma declarațiilor lui Alexandru Scurtu la Parchetul General ofițerii de la Bacău și Onești vor fi reaudiați. În același timp, vor fi chemați pentru interogatoriu și chestorii Eduard Mirițescu și Florenti Brăcea, dar și luptătorii SIAS care au fost de serviciu în data de 1 martie 2021.

„Cazul de la Onești se împarte în două bucăți: prima parte, care se află de altfel în desfășurare este cercetarea judecarea și condamnarea autorilor masacrului din apartamentul de la Onești iar a doua parte este reprezentată de intervenția aproape vizibil defectuoasă, fără să cunoști prea multe despre tehnica polițienească. Rămâne, în continuare, în dezbatere cum se va împărți culpa și cine ar trebui să plătească mai mult sau mai puțin în funcție de responsabilitățile pe care le aveau în acel moment”, a declarat, pentru Gândul, avocatul Adrian Cuculis, care reprezintă familiile celor două victime.