Raport al Comisiei Europene: Forța de muncă a României va scădea cu aproape 9% până în 2030, pe fondul migrației și al îmbătrânirii populației. Prețurile vor crește mult mai semnificativ ca înainte

O analiză publicată luni de Comisia Europeană arată că problemele demografice ale României vor avea un impact negativ asupra pieței muncii. În acest context, scăderea natalității, migrația și îmbătrânirea populației vor face ca forța de muncă să scadă cu 8,8% în următorii opt ani.

Potrivit raportului de țară aferent Semestrului European pentru primăvara anului 2022, situația demografică din România pune presiune pe piața forței de muncă și pe sistemele educaționale și de pregătire profesională.

„Actualele tendințe arată o micșorare de 8,8% a forței de muncă în 2030 în comparație cu ziua de azi. Aceasta va necesita o productivitate mai mare și o creștere a ratei de angajare, în mod notabil în rândul femeilor, persoanelor de etnie romă, tinerilor și oamenilor în vârstă, persoanelor cu dizabilități și celor cu aptitudini educaționale scăzute.

Calificările forței de muncă rămân insuficient aliniate cu nevoile pieței muncii. Lipsa calificărilor și nepotrivirile, precum și un sistem educațional și de pregătire profesională slab afectează în mod negativ perspectivele.

Capacitatea serviciilor de angajare publică de a oferi sprijin integrat și specializat, inclusiv perfecționarea și recalificarea, rămâne limitată”, notează experții Comisiei Europene.

De asemenea, raportul arată că prețurile vor crește mult mai semnificativ decât înainte: „După o ușoară creștere în 2020, rata inflației a atins 4,1% în 2021 și urmează să crească mai sus în 2022, deoarece prețurile ridicate la energie vor afecta alte bunuri și servicii, în conformitate cu tendințele globale. Dinamica estimată a salariilor mai puternică ar putea influența inflația”.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat că invadarea Ucrainei de către Rusia ar urma să afecteze negativ economia României. Efectele directe negative ale invaziei vor fi probabil limitate, însă efectele indirecte ar putea fi considerabile.

„Ţinând cont de importanţa Ucrainei şi a Rusiei ca furnizori de petrol, gaze şi materii prime (alimentare şi non-alimentare) pe pieţele globale, preţurile au crescut semnificativ. România produce cea mai mare parte a gazelor pe plan intern dar importă aproape 20% din consumul total de gaze, fiind puternic dependentă de gazoductul rusesc care trece prin Ucraina. În acelaşi timp, importurile de ţiţei rusesc sunt folosite de rafinării, care le reexportă ca produse petroliere finite. Prin urmare, inflaţia ar urma să crească şi mai mult, afectând consumul privat”, avertizează Executivul comunitar.